Sărbătoare 1 iunie - Zi mare și în calendarul ortodox - Ce se sărbătorește astăzi, pe lângă Ziua Copilului

Ortodoxe
Sf. Iustin Martirul și Filosoful și cei împreună cu el

Greco-catolice
Sf. m. Iustin Filosoful și cei împreună cu el

Romano-catolice
Sf. Iustin, filozof m.


Sfântul Iustin Martirul și Filosoful este prăznuit de Biserică în ziua de 1 iunie.

Sfântul Iustin a trăit în vremea împăraților romani Antonin cel Pios (138-161) și Marcus Aurelius (161-180).

S-a născut în Flavia Neapolis (Sichem), Palestina, într-o familie aristocratică și a primit o bună educație.

A căutat să cunoască adevărul prin filosofie și a descoperit, pe rând, filosofia stoică, cea peripatetică, pitagoreică, apoi platonismul. Prin niciuna din acestea nu a ajuns însă la cunoștința lui Dumnezeu, Adevărul pe care îl căuta Sfântul Iustin, potrivit cu ceea ce însuși Mântuitorul spune despre El: "Eu sunt Calea, Adevărul și Viața" (Ioan, 14, 6).

Într-o plimbare pe care o făcea la malul mării, a întâlnit un bărbat necunoscut, cărunt și plăcut la înfățișare, pe care l-a privit îndelung. Au intrat în dialog și acesta i-a dovedit zădărnicia fiecărui sistem filosofic.

Întrebat fiind de Sfântul Iustin ce fel de dascăl poate să afle cineva ca să-l povățuiască spre adevăr, dacă în Platon și în ceilalți filosofi nu este adevărul, bătrânul i-a vorbit despre sfinții proroci și despre Mântuitorul Hristos.

Sfinții proroci au cunoscut adevărul de la început și l-au spus oamenilor, i-a spus necunoscutul. Și spunând adevărul, nu s-au rușinat de nimeni, nici nu s-au temut, nici nu s-au biruit de slava deșartă; ci l-au spus drept, curat și fără de frică.

Dar, mai înainte de toate, Sfântul Iustin a fost sfătuit să se roage cu dinadinsul adevăratului Dumnezeu, ca să-i fie deschisă ușa luminii, de vreme ce nu poate cineva să știe și să înțeleagă pe cele ce sunt ale lui Dumnezeu, decât numai cel căruia însuși Dumnezeu va voi să-i descopere.

După această întâlnire, mărturisea Sfântul Iustin într-o scriere ("Dialog cu iudeul Tryfon"), i s-a aprins deodată un foc în suflet și a fost cuprins de o mare dragoste de proroci, ca și de bărbații aceia care au fost prietenii lui Hristos (Sfinții Apostoli). Și, gândindu-se la cuvintele bătrânului, găsea că aceasta este singura filosofie sigură și aducătoare de folos. Convertirea a fost atunci încheiată.

Așa a ajuns să studieze cu asiduitate Scriptura Veche (Vechiul Testament) și scrierile Sfinților Apostoli.

A fost unul dintre apărătorii cei mai devotați ai credinței creștine, trimițând două apologii, una împăratului și cealaltă senatului roman.

După convertire a plecat la Efes, unde are loc dialogul cu iudeul Tryfon și apoi ajunge la Roma, unde va deschide prima școală filosofică în care se va preda credința creștină, în condițiile în care creștinii sufereau persecuții extrem de dure.

A fost chemat înaintea autorităților pentru vini închipuite, plăsmuite de cel care se arăta a fi și el cărturar, un filosof cinic pe nume Crescens, cunoscut la Roma. Acesta îl ura cumplit pe Sfântul Iustin, pentru faptul că în toate disputele pe care le aveau era învins și umilit.

Când a fost întrebat dacă renunță la Hristos, Sfântul Iustin a răspuns: "Niciun om în toate mințile nu abandonează Adevărul pentru eroare".

În anul 165, după denunțul lui Crescens, Sfântul Iustin primește moartea martirică prin tăierea capului.