Publicarea de către guvernul rus a protocolului secret al pactului Ribbentrop-Molotov, la 80 de ani de la semnarea acestuia, a sporit diviziunile între rușii care cred că URSS nu avea la acea vreme altă alternativă decât să încheie acest pact cu Germania nazistă și cei care consideră că el i-a dat aripi lui Hitler să invadeze Polonia și să declanșeze al Doilea Război Mondial, relatează agenția EFE, citată de Agerpres.
''Chiar în ziua de azi, tot ce se întâmplă în Ucraina și în Polonia sunt ecouri ale acelui eveniment istoric, care încă nu a fost lămurit, nici explicat, nici nu a primit o apreciere istorică definitivă'', afirmă Grigori Iavlinski, liderul liberal rus.
Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existența protocolului secret, guvernul rus a decis să-l publice și să fie expus de Arhiva Federală odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea lui la Moscova pe 23 august 1939.
Uniunea Sovietică și Germania ''... au discutat în deplină confidențialitate chestiunea delimitării sferelor de interese de ambele părți ale Europei de Est'', semnalează documentul expus în aceste zile în capitala rusă.
''Sunteți siguri că este autentic ? Pare a fi o copie'', a comentat unul dintre neîncrezătorii vizitatori ai expoziției.
Documentul, cunoscut și ca ''Pactul Communazi'' (asociere a termenilor ''comunism'' și ''nazism''), cuprinde trei clauze, respectiv împărțirea Finlandei și a celor trei state baltice (Lituania, Letonia, Estonia), o clauză privind Polonia, ce prevede inclusiv posibila ei dispariție ca stat independent, și una privind Basarabia.
Conform surselor istorice, Germania și-a declarat totalul dezinteres față de teritoriul Basarabiei, dorit de sovietici, și astfel nu a avut obiecții față de eventuale modificări ale graniței aici în favoarea Uniunii Sovietice.
''Stalin purta negocieri cu Anglia și Franța privind necesitatea unei apărări colective împotriva Germaniei, dar el a înțeles că Hitler îi va da ceea ce Occidentul nu era dispus să-i dea: statele baltice și Polonia'', spune Nikita Petrov, istoric în cadrul organizației pentru drepturile omului Memorial.
Totuși, publicarea acestui document istoric nu a făcut ca vreuna dintre taberele formate în rândul cetățenilor ruși să-și modifice opiniile, ba dimpotrivă, ele își susțin cu și mai multă înverșunare punctele de vedere, fiind vorba despre rolul URSS într-un conflict în care au murit peste 26 de milioane de ruși.
''Uniunea Sovietică are aceeași responsabilitate ca și Germania pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial'', insistă Nikita Petrov.
Președintele Vladimir Putin s-a implicat și el în controversă, asigurând că Stalin s-a văzut obligat să încheie pactul cu diavolul, adică cu Hitler, după ce Anglia și Franța au refuzat să formeze o coaliție antinazistă. Conform acestei versiuni, URSS a semnat pactul pentru a-și garanta securitatea, întrucât nu era pregătită să facă față armatei germane, astfel că prin decizia sa ar fi căutat doar să câștige timp. Aceasta este și poziția susținută de istoriografia oficială rusă, care acuză de revizionism pe oricine pune la îndoială intențiile lui Stalin, în pofida faptului că, după ce Germania a invadat Polonia pe 2 septembrie, Armata Roșie a făcut același lucru două săptămâni mai târziu.
''Dacă nu am fi semnat acel acord (...) nu am fi reușit să obținem 2-3 luni de rezistență eroică a Armatei Roșii, nu am fi putut să ne evacuăm întreprinderile către est, nu am mai fi avut timp să ne transferăm diviziile siberiene pentru a apăra capitala'', susține fostul ministru rus al apărării Serghei Ivanov.
El apără poziția conform căreia războiul a fost provocat nu de pactul încheiat de Viaceslav Molotov și Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin, ci de hotărârea englezilor și francezilor de a-i preda Cehoslovacia lui Hitler prin Acordul de la Munchen din 1938.
Dar istoricul Nikita Petrov remarcă faptul că ''istoricii Kremlinului continuă să pretindă că URSS nu a făcut nimic oribil, deși protocolul este o încălcare a dreptului internațional''. ''Rusia nu dorește să recunoască această crimă internațională pentru că ea continuă să o comită prin anexarea Crimeei și ingerința în Ucraina'', adaugă el.
Conform versiunii sovieticilor, războiul a început oficial odată cu invazia germană din 22 iunie 1941, deși URSS s-a folosit de pactul Ribbentrop-Molotov pentru a invada Finlanda în noiembrie 1939, pentru a ocupa Basarabia și a instala guverne marionetă în statele baltice, precum și pentru a ucide 22.000 de militari polonezi la Katyn între 1940 și 1941.
Însă mulți istorici ruși consideră că Stalin nu doar că nu a câștigat timp prin semnarea acestui pact, dar nici nu a reușit să pregătească armata pentru o posibilă agresiune după ce în 1937 epurase aproape în întregime corpul de ofițeri superiori, respectiv generalii și comandanții de divizii.
''Noi, rușii, nu dorim să ne privim în oglinda istoriei'', deplânge Nikita Petrov.
Istorici occidentali, inclusiv germani, condamnă pactul estimând că Stalin, disperat fiind să evite un război, i-a dat aripi celui de-al Treilea Reich să transforme în realitate visul de a-și extinde ''spațiul vital''.
Ca o dovadă că rănile încă nu s-au închis, organizația Memorial a convocat pentru vineri la Moscova un marș între ambasadele celor trei state baltice, țări pentru care pactul Ribbentrop-Molotov a însemnat intrarea lor forțată pe orbita comunistă și mai mult de o jumătate de secol de jug sovietic.
