În minuta deciziei, CCR a transmis că nu are competenţa de a verifica îndeplinirea condiţiei subiective referitoare la buna reputaţie profesională.
”Faţă de criticile de neconstituţionalitate aduse Hotărârii Parlamentului României 29/2020, Curtea, în conformitate cu jurisprudenţa sa, constată că nu are competenţa de a verifica îndeplinirea condiţiei subiective referitoare la buna reputaţie profesională, această competenţă exclusivă şi discreţionară revenind autorităţii publice care deţine competenţa de numire în funcţie. Totodată, Curtea a reţinut că procedura de numire a preşedintelui Consiliului Legislativ cunoaşte doar două etape: data adoptării hotărârii de numire şi data depunerii jurământului în faţa preşedinţilor celor două Camere. Prin urmare, orice incompatibilitate a persoanei numite în funcţia menţionată trebuie să înceteze la momentul depunerii jurământului, dată care semnifică preluarea funcţiei şi a atribuţiilor aferente acesteia”, explică judecătorii constituţionali.
Iordache a informat luni Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor că, pe 9 noiembrie, a depus jurământul pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ. Social-democratul a precizat că, în termen de 15 zile de la data notificării, va opta pentru una din cele două funcţii deţinute: preşedinte al Consiliului Legislativ sau deputat.
Florin Iordache, autorul OUG 13, a fost numit de Parlament în funcția de președinte al Consiliului Legislativ pe 20 octombrie, cu 185 de voturi. Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean a primit doar 41 de voturi, iar Duli Ionuț Mazâlu, secretarul general al Consiliului, a obținut două voturi.
În sesizarea depusă la CCR, semnată de liderul deputaților PNL, Florin Roman, se arăta că hotărârea Parlamentului încalcă principiul legalităţii și condiția privind buna reputaţie profesională.
Liberalii au susținut și că, potrivit Legii 73/1993, preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţii se numesc prin votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, reuniţi în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului, pe baza a trei propuneri ale Birourilor permanente pentru fiecare funcţie, cu avizul Comisiilor juridice reunite.
În cazul numirii lui Iordache, nu a fost întrunit numărul necesar de voturi prevăzut de lege, respectiv 234, susțin liberalii, acesta primind 185 de voturi ”pentru” și 43 ”împotrivă”.
PNL a mai reclamat că hotărârea Parlamentului în acest caz este neconstituţională pentru că Iordache nu îndeplineşte condiţia privind buna reputaţie profesională şi morală prevăzută de Legea 73/1993. Când era ministru al Justiției, acesta a promovat celebra OUG 13/2017 şi proiectul privind amnistia şi graţierea.
”Conduita publică din anul 2017 a domnului Florin Iordache a generat revoltă publică incompatibilă cu dispoziţia legală care solicită candidatului la funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ o bună reputaţie morală”, se arăta în sesizarea depusă la CCR.
Liberalii au invocat şi încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie în raport cu dispoziţiile art. 20 alin. (2) din Legea 73/1993. Potrivit acestora, la dosarul de candidatură nu a fost depus un document care să ateste că Florin Iordache a renunţat la calitatea de membru al PSD.
Sesizările depuse la CCR au vizat și numirea lui George Edward Dircă în funcţia de preşedinte al Secţiei de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare a Consiliului.
Funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ a rămas vacantă după demisia lui Şerban Iliescu, iar cea de șef al Secţiei de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare, după demisia lui Gheorghe Popescu.
Consiliul Legislativ este un organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. Consiliul ţine evidenţa oficială a legislaţiei țării. Președinții Consiliului Legislativ nu au o limită de mandat şi nu există nicio procedură prin care să poată fi revocaţi.
