Consumul de leguminoase are avantaje dar și dezavantaje... grele pentru sănătate. Uneele dintre efectele grave cu care ne confruntăm după ce mâncăm fasole sau linte sunt gazele și balonarea, crampele și indigestia.
Puțini știu că fasolea este la fel de bogată în proteine precum carnea de pui, peștele sau ouăle. În plus, are puține grăsimi, calorii și sodiu, conțînând în schimb fibre, carbohidrați complecși și o cantitate moderată de acizi grași omega 6. Fasolea este indicată în cazul celor care suferă de diabet datorită indicelui glicemic scăzut, astfel că nu produce inflamare și nici nu alimentează senzația de foame. Și lintea, rudă cu fasolea, este bogată în fibre și proteine. În plus are încă un avantaj, față de fasole, se gătește mult mai repede: nu e nevoie de înmuiere înaintea fierberii, ea trebuie verificată de impurități, clătită, apoi fiartă.
Problemele grave ce apar când mănânci fasole sau linte
Principalul neajuns este incapacitatea de a digera fibrele digestive din ele. Pe lângă acidul fitic găsit în leguminoase, cele mai tari (fasole și fasole turcească) conțin oligozaharide. Asimilarea acestor zaharuri complexe este imposibilă fără un ajutor extern, deoarece corpul uman nu produce enzima alfa-galactozidază necesară pentru a le descompune.
Fasolea, dar și alte cereale, ca năutul, lintea sau soia, dau flatulență deoarece conțin cantități mari de oligozaharide - tip de carbohidrat care nu e digerat de organism și care poate provoca disconfort abdominal și colici.
Oligozaharidele din fasole sunt folosite ca hrană pentru bacteriile intestinale, favorizând fermentarea gazelor intestinale. Totuși, unele procedee, cum ar fi înmuierea fasolei și gătitul bine, ajută la reducerea formării de gaze în intestin. În plus, unele măsuri, precum masajul abdomenului, utilizarea medicamentelor și consumul de ceaiuri, de exemplu, pot ajuta și la eliminarea gazelor intestinale deja formate.
Fasolea este evitată în aceste timpuri, principala cauză fiind balonarea.
