Asta în contextul în care risipa alimentară este un fenomen îngrijorător atât în România, cât și în alte țări. Potrivit INS, peste patru milioane de români trăiesc în sărăcie.
Cu toate acestea, țara noastră se află în topul european al risipei alimentare. Statisticile arată că un român aruncă pe an în medie între 70 si 75 de kilograme de mâncare la gunoi. Iar anul trecut, 57 de milioane de tone de alimente din Uniunea Europeană au ajuns tot în tomberoane.
La nivelul Uniunii Europene, risipa se ridică la 130 de miliarde de euro într-un singur an.
Ce măsuri va aduce noua lege:
- Mai puțină birocrație: va fi simplificată procedura prin care ONG-urile pot să primească alimente atunci când acestea nu au un grad mare de perisabilitate;
- Va exista o platformă națională de raportare a datelor cu privire la risipa alimentară de la operatori, creată și gestionată de către Ministerul Agriculturii;
- Magazinele, restaurantele, cantinele, autoritățile care gestionează și ele alimente vor fi obligate să aplice cel puțin două măsuri dintre cele enumerate de lege înainte să arunce alimentele la gunoi.
Printre măsurile care pot fi implementate de operatorii economici sau autorități se numără:
- reducerea prețului la alimente înainte de data expirării;
- donarea alimentelor;
- transferul alimentelor pentru a putea fi refolosite pentru mâncarea animalelor;
- folosirea alimentelor la compost.
Această lege va avea un impact major în România, țară în care, deși câștigul mediu este unul mult mai mic decât în Vestul Europei, cantitățile de mâncare pe care le aruncăm sunt mult mai mari. Noua lege înseamnă o mână de ajutor și pentru antreprenori, pentru că presupune mai puțină birocrație, spun inițiatorii proiectului.
Unul dintre obiectivele legii este respectarea țintelor asumate de România la nivel internațional: înjumătățirea pe cap de locuitor a risipei alimentare până în anul 2030. Studiile arată că între 30% și 50% din mâncarea pe care românii o cumpără o aruncă, apoi, la gunoi în fiecare lună.
