Marea RISIPĂ bugetară: Coaliția mărește salariile și continuă angajările la stat. Ce spun experții

Bani
Bani

Guvernul se pregătește să majoreze salariile polițiștilor, soldele militarilor, valoarea ajutoarelor sociale, dar şi numărul de beneficiari ai acestora. Toate astea la scurtă vreme după ce ministrul Muncii a anunţat marea majorare a lefurilor bugetarilor. Experţii în macroeconomie nu văd însă cu ochi buni aceste decizii. Spun că cel mai mare risc pentru stabilitatea economică este chiar acest dezmăț bugetar.

„Începând cu luna august 2022, cuantumul brut al salariilor de bază (...) de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu un sfert din diferenţa dintre salariul de bază, (...) şi cel din luna decembrie 2021”, se arată în proiectul pus la punct de Ministerul Muncii.

Ce înseamnă asta? Ei bine, liderul Sindicatului Democratic al Poliţiştilor, Gabriel Gârniţă, a explicat pentru jurnaliștii de la Adevărul că sumele nete pe care le vor primi polițiștii vor varia între 200 și 500 de lei. Însă această mărire îi nemulțumește pe angajați. Organizațiile sindicale au pornit un protest la Ministerul Finanțelor pentru că, spun oamenii, suma de bani este doar jumătate din cât ar fi trebuit să primească la începutul acestui an, potrivit legii salarizării.

Iar pe lângă protestele polițiștilor, și-au mai anunțat ieșirea în stradă angajaţii CFR și pensionarii militari care cer salarii şi pensii mai mari. Aceste proteste au loc în pofida faptului că salariile funcționarilor publici vor crește. Conform uni analize a Consiliului Fiscal, în 2021, salariul mediu brut al unui bugetar a ajuns la 7.000 de lei pe lună, în timp ce un angajat la privat a câştigat în medie mai puţin de 5.500 de lei.

În acelaşi timp, Ministerul Muncii a elaborat un proiect prin care propune creșterea ajutoarelor sociale și a numărului celor care beneficiază de ele. Pentru a explica aceste creșteri, ministerul invocă datele din 2020 care arătau că rata sărăciei era de 32%, ceea ce înseamnă 6,2 milioane de români. Iar rata sărăciei extreme era de 15%, ceea ce înseamnă că aproximativ 3 milioane români sunt în situații critice.

Profesorul Liviu Deceanu, expert în macroeconomie, atenţionează însă că cele mai mari riscuri la adresa stabilităţii economice ţin de apetitul guvernanţilor pentru cheltuieli, dublate de povara unor taxe crescute care sufocă mediul privat.

„Aceste impozite mărite, taxarea excesivă, au efecte dintre cele mai negative. (...) Acum ar trebui responsabilitate, climat fiscal predictibil, reducerea atentă a cheltuielilor bugetare, reducerea deficitelor, a datoriei publice, investiţii şi iar investiţii. Şi bineînţeles, o utilizare atentă a banilor din PNRR”, e semnalul de alarmă tras de Deceanu.

Iar pentru că populaţia e prima care are de suferit, profesorul oferă câteva sfaturi pentru cetăţeanul de rând: reducerea risipei, chiar și la alimente și o gestiune eficientă a cheltuielilor.