Persoanele care dorm mai puţin de şase ore pe noapte se confruntă cu un risc dublu de declanşare a accidentelor vasculare cerebrale şi a infarctelor. Riscul de insuficienţă cardiacă este, în cazul acestor persoane, de 1,6 ori mai mare, scrie Mediafax.
Pentru persoanele care dorm peste opt ore pe noapte, riscul de anghină pectorală este de două ori mai mare, iar riscul de declanşare a unei boli coronariene este de 1,1 ori mai mare.
Oamenii de ştiinţă au monitorizat 3.019 persoane în vârstă de peste 45 de ani care au participat la un studiu naţional despre nutriţie realizat la nivel naţional în Statele Unite, pentru a evalua amploarea problemelor de sănătate cu care se confruntă cetăţenii acestei ţări.
Rezultatele studiului au fost prezentate la cea de-a 61-a conferinţă anuală organizată de American College of Cardiology, la Chicago, la sfârşitul săptămânii trecute.
"Avem de acum un indiciu care ne arată că somnul poate avea un impact asupra sănătăţii cardiace", a declarat medicul Rohit Arora, profesor la facultatea de medicină din Chicago, coordonatorul studiului.
Deşi rezultatele confirmă concluziile unor studii de mai mică amploare realizate în trecut, cercetătorii americani susţin că în noul studiu este vorba de primul eşantion naţional reprezentativ pentru populaţia americană, care stabileşte o legătură clară între durata somnului şi sănătatea cardiovasculară.
Este, totodată, primul studiu care a analizat, simultan, cinci durate diferite ale somnului.
"S-a stabilit deja în trecut că lipsa somnului este asociată cu o hiperactivitate a sistemului nervos simpatic, cu intoleranţa la glucoză, cu diabetul, cu creşterea concentraţiei de cortizon din sânge, cu tensiunea arterială, cu ritmul cardiac în repaus şi cu anumiţi biomarkeri inflamatori", aceştia fiind câţiva factori care joacă un rol important în declanşarea bolilor cardiovasculare, a precizat coordonatorul studiului.
Medicii vor să determine, totodată, motivele pentru care un somn lung de peste opt ore este asociat cu apariţia problemelor cardiace. Există probabil şi alţi factori necunoscuţi, care trebuie să fie descoperiţi, precum şi impactul pe care îl au alte boli asupra sistemului cardiovascular, precum diabetul, obezitatea şi hipertensiunea arterială.
Aceste rezultate trebuie să fie verificate printr-o serie de studii clinice ce vor fi realizate pe o perioadă mai îndelungată, a precizat cercetătorul american.
