În Europa, 1 din 4 pacienţi a avut cel puţin o criză de astm atât de severă, încât nu a putut nici măcar să ceară ajutor.
În Europa de Vest, o persoană moare din cauza astmului în fiecare oră. În România, se estimează că sunt între 800.000 şi 1.000.000 cazuri de astm.
Sfaturi utile pentru pacienţii cu astm: evitaţi factorii de risc, renunţaţi la animalele de companie, lăsaţi-vă de fumat; dacă membrii familiei fumează, rugaţi-i să nu o facă în casă; nu folosiţi deodorante puternice – săpun, şampon, parfum, deodorant de cameră etc. faceţi pregătiri speciale pentru camera voastră (scoateţi toate covoarele, pernele suplimentare şi fotoliile, spălaţi cearşafurile şi păturile des în apă fierbinte; lăsaţi-le să le usuce soarele; aerisiţi camera des).
Moştenirea genetică poate să joace un rol important. Copiii cu alergie alimentară sunt mai predispuşi decât alţi copii să facă astm. Alergiile la polen, praf de casă , blană de animale, fum, poluare cresc riscul de a produce astm. La copii, baieţii au un risc aproape dublu să facă astm, comparativ cu fetele. La ce vârstă apare astmul? Astmul poate apărea la orice varsta, dar jumatate dintre toţi cei care au astm au avut primele simptome în jurul vârstei de 10 ani.
Da. Netratat, astmul devine mai grav de-a lungul anilor, iar plămânii funcţionează mai prost. De aceea, medicii recomandă pacienţilor să respecte tratamentele şi să evite factorii de risc. Doar aşa, astmul poate fi ţinut sub control, iar plămânii pot funcţiona mai mulţi ani fără probleme.
Sursa: doctorulzilei.ro
