UE caută o soluţie la blocajul ceh privind Tratatul de la Lisabona

Subiectul ar urma să domine discuţiile prevăzute între premierul ceh Jan Fischer, care este intermediarul cererilor imprevizibilului său preşedinte, şi preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso. Pentru Uniunea Europeană, situaţia se complică.

După ce irlandezii au aprobat prin referendum Tratatul de la Lisabona, ţările europene credeau că va intra repede în vigoare şi că vor putea numi repede preşedintele UE şi "ministrul de externe", funcţii create prin text. Prevăzute iniţial la summitul european de la sfârşitul lunii octombrie, aceste numiri ar putea fi amânate până la summitul din decembrie, consideră diplomaţii.

Preşedintele Klaus, adversar declarat al tratatului, despre care crede că poate anticipa formarea unui stat supranaţional în Europa, cere ca ţara sa să beneficieze de o derogare de la Carta drepturilor fundamentale europene, un document anexat Tratatului de la Lisabona.

Această derogare va permite, din punctul de vedere al lui Klaus, să împiedice ca descendenţii germanilor sudeţi, expropriaţi după cel de-al Doilea Război Mondial, să-şi recapete proprietăţile, în baza decretelor semnate de preşedintele cehoslovac din perioada respectivă, Edvard Benes.

Vaclav Klaus dispune de un atu important. El a obţinut deja luni ca Guvernul ceh, condus de un premier de tranziţie slăbit, să transmită cererea sa. Jan Fischer s-a declarat luni pregătit să "negocieze cu partenerii săi europeni o soluţie posibilă" la următorul summit UE, de la sfârşitul lunii octombrie, de la Bruxelles.

Problema este că, dacă cehii insistă pentru a obţine derogări similare celor obţinute în 2007 de Polonia şi Marea Britanie, Tratatul de la Lisabona va trebui supus din nou ratificării în cele 27 de state membre UE. "Această opţiune nu este acceptabilă de ţările membre UE", consideră preşedintele Fundaţiei Schumann, Jean-Dominique Giuliani.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi premierul bulgar au transmis luni seara, după o întrevedere la Paris, un mesaj ferm Cehiei.
"Liderii europeni ar fi pregătiţi să meargă până la o confruntare cu Klaus, dar clasa politică cehă nu pare să împărtăşească acest punct de vedere", ceea ce va face, fără îndoială, un compromis, consideră Giuliani.

Unii diplomaţi consideră că acest compromis ar putea însemna o declaraţie distinctă anexată tratatului, semnată de liderii europeni. Cu riscul de a crea un precedent, deschizând uşa pentru tot felul de cereri individuale ale ţărilor care au ratificat deja tratatul. Şi nu există nicio garanţie a faptului că Klaus se va opri aici.