Ucraina trebuie să trimită României până la 19 iunie informaţii suplimentare privind canalul Bîstroe

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Nicolae Chichi, a moderat la Tulcea, dezbaterea publică a studiului referitor la impactul transfrontalier al proiectului ucrainean "Renovarea căii navigabile de mare adâncime Dunăre-Marea Neagră" pe teritoriul României, conform prevederilor Convenţiei Espoo.

În timpul dezbaterii, reprezentanţii Ministerului Mediului din Ucraina au declarat că etapa a doua de construcţie a canalului  Bîstroe se va realiza doar cu respectarea Convenţiei Espoo. Reprezentanţii ucraineni au refuzat însă să răspundă la întrebările  privind eventualele lucrări care se derulează în momentul de faţă pe canalul Bîstroe.

"Partea ucraineană nu a răspuns din păcate la o întrebare esenţială pentru noi, din punctul meu de vedere, şi anume dacă s-au început lucrările în ceea ce priveşte etapa întâi. E vorba despre identificarea canalelor şi digurilor. A fost o întrebare simplă şi directă, din păcate prea grea pentru partea ucraineană", a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Nicolae Chichi, moderatorul întâlnirii de la Tulcea.

Acesta a mai spus că, până la data de 19 iunie, Ministerul Mediului din Ucraina va trebui să răspundă la şase întrebări esenţiale legate de impactul lucrărilor asupra mediului şi biodiversităţii, inclusiv respectarea condiţiilor de mediu impuse de România prin Convenţia Espoo.

"De fapt, reprezentanţii părţii ucrainene au afirmat clar că etapa a doua a construcţiei canalului navigabil de la Bîstroe va ţine cont fără doar şi poate de Convenţia Espoo, privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, fără discuţii şi negocieri. Rezervaţia Biosferei are studiul de impact foarte bine pus la punct şi riguros întocmit, iar probleme au fost ridicate în funcţie de atingerea adusă de construirea canalului Bâstroe asupra unor zone strict protejate din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării", a precizat Chichi.

La dezbaterea de la Tulcea au participat şi reprezentanţi ai Ministerului român de Externe.

"Poziţia constantă a părţii române a fost aceea că Ucraina trebuie să se abţină de la realizarea oricăror noi lucrări şi să iniţieze un dialog bilateral deschis şi sincer în vederea rezolvării chestiunii în conformitate cu normele internaţionale, având în vedere prevederile clare ale convenţiilor internaţionale, în special ale Convenţiei de la Espoo, şi, în special, faptul că proiectul Bîstroe este susceptibil să provoace un impact transfrontalier negativ semnificativ asupra ecosistemului Deltei Dunării. Partea română va continua demersurile întreprinse în plan bilateral şi multilateral în vederea identificării, în comun cu partea ucraineană, a unei soluţii la problema Bîstroe conforme cu normele de drept internaţional în materie. România nu contestă dreptul Ucrainei de a lua măsuri care să ducă la dezvoltarea economică a ţării, însă aceste măsuri trebuie adoptate cu respectarea standardelor europene şi a normelor de drept internaţional, răspunzând astfel principiului dezvoltării durabile", se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe.

România şi Ucraina au păreri divergente şi în ceea ce priveşte Canalul Bîstroe. Canalul Bîstroe revenise în atenţia publică în martie, Ministerul român al Afacerilor Externe anunţând că a cerut Ambasadei Ucrainei lămuriri referitoare la informaţiile apărute despre inaugurarea unui baraj de pe artera navigabilă de mare adâncime "Dunăre - Marea Neagră" (Bîstroe). Cu acest prilej, partea română a reamintit părţii ucrainene că astfel de acţiuni încalcă prevederile internaţionale.

În schimb, guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a declarat în mai că în ciuda piedicilor puse de România, construcţia canalului Dunăre-Marea Neagră a fost finalizată, canalul funcţionează şi chiar aduce venituri Ucrainei şi în special regiunii Odesa. Statele-părţi ale Convenţiei Espoo, care s-au reunit anul trecut la Bucureşti, au cerut Ucrainei să oprească lucrările la canal, să reia dialogul cu autorităţile române şi să parcurgă etapele procedurale necesare prevăzute de Convenţia de la Espoo.