Ucraina continuă să nu îşi respecte obligaţiile privind Canalul Bîstroe, avertizează ONU
Comitetul ONU pentru implementarea Convenţiei de la Espoo atrage atenţia printr-o scrisoare transmisă autorităţilor de la Kiev că Ucraina nu a reuşit să demonstreze oprirea completă a lucrărilor la Canalul Bîstroe, considerând astfel că Ucraina nu îşi respectă obligaţiile şi încalcă Convenţia.
Astfel, în scrisoare se subliniază necesitatea ca Ucraina să oprească complet lucrările la Bîstroe. "Comitetul reafirmă decizia prin care cere Ucrainei să oprească toate lucrările legate de faza întâi şi faza a doua a Canalului de navigaţie de mare adâncime Dunăre - Marea Neagră în sectorul ucrainean al Deltei Dunării (Canalul Bîstroe), inclusiv construcţii, operaţiuni sau lucrări de întreţinere", se arată în documentul transmis lui Nemîria.
În plus, Comitetul de implementare a Convenţiei Espoo "consideră că documentele transmise de Ucraina au eşuat în a confirma în mod clar şi lipsit de ambiguitate că au fost îndeplinite condiţiile impuse". Mai exact, potrivit scrisorii, documentele transmise de autorităţile ucrainene nu au reuşit să demonstreze că "toate lucrările, inclusiv operaţiunile şi întreţinerea, în faza I, au fost oprite şi nici nu au reuşit să arate, în mod separat pentru faza I şi II, că documentul de la Espoo este aplicat proiectului în integralitatea sa".
În acest sens, "continuarea lucrărilor la faza I şi II este contrară cerinţelor Comitetului şi reprezintă o încălcare a Convenţiei", consideră Comitetul. Mai mult, se arată în scrisoare, continuarea lucrărilor la faza II a proiectului reprezintă încă o încălcare a obligaţiilor Ucrainei prevăzute de Convenţie, întrucât procedura evaluării impactului de mediu transfrontalier a întregului proiect este încă în desfăşurare şi pentru că nu există nicio decizie finală legată de faza II, după cum a declarat şi Guvernul ucrainean.
În plus, Comitetul nu este de acord nu interpretarea Ucrainei, care a sugerat ca evaluarea impactului asupra mediului să fie efectuată numai asupra acelor elemente care au fost identificate ca fiind foarte posibil să aibă efecte adverse semnificative asupra mediului. Comitetul consideră că impactul asupra mediului trebuie să fie evaluat asupra întregii activităţi propuse.
"Comitetul găseşte astfel că Ucraina este în continuare în neconformitate în ceea ce priveşte obligaţile sale determinate de Convenţie, în ambele faze ale proiectului, şi a agreat ca acest fapt să fie comunicat la următoarea sesiune la care participă statele părţi la Convenţia de la Espoo"
De asemenea, Comisia va recomanda statelor părţi să emită un nou avertisment la adresa Ucrainei sau ca vechiul avertisment existent să intre în vigoare.
Cu toate acestea, Ucraina a încercat în acest an să contraatace România pentru "nerespectare obligaţiilor sale de mediu în ceea ce priveşte protecţia Deltei Dunării".
Astfel, Ucraina a sesizat Comitetul de Implementare - organism fără caracter jurisdicţional special creat pentru supravegherea modului în care statele părţi respectă prevederile Convenţiei - la data de 6 martie 2009. Ca urmare a dezbaterilor orale, Comitetul de Implementare va prezenta un proiect de raport pe care îl va supune pentru observaţii şi comentarii celor două părţi, urmând ca forma finală să fie adoptată la următoarea reuniune a Comitetului, în martie 2010. Raportul va fi supus ulterior spre adoptare reuniunii statelor părţi care va avea loc în 2011.
Mecanismul sesizării Comitetului de Implementare al Convenţiei Espoo a fost declanşat pentru prima dată de către România, în ianuarie 2007, în legătură cu proiectul ucrainean Bîstroe. În urma demersurilor României, în mai 2008 statele părţi la Convenţie au decis că Ucraina a încălcat prevederile Convenţiei şi au cerut stoparea lucrărilor.
Canalul Bîstroe a revenit în atenţia publică în martie, când Ministerul român al Afacerilor Externe a anunţat că a cerut Ambasadei Ucrainei lămuriri referitoare la informaţiile apărute despre inaugurarea unui baraj de pe artera navigabilă de mare adâncime "Dunăre - Marea Neagră" (Bîstroe). Cu acest prilej, partea română a reamintit părţii ucrainene că astfel de acţiuni încalcă prevederile internaţionale. În schimb, guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a declarat în mai că, în ciuda piedicilor puse de România, construcţia canalului Dunăre-Marea Neagră a fost finalizată, canalul funcţionează şi chiar aduce venituri Ucrainei şi în special regiunii Odesa.