MENIU

Topirea permafrostului ameninţă industria gazo-petrolieră rusă, avertizează Greenpeace

<descriere>

Topirea permafrostului (strat de sol îngheţat mereu) ameninţă industriile gazo-petroliere ruse şi diminează teritoriul Rusiei, cea mai mare ţară din lume, a afirmat vineri organizaţia ecologistă Greenpeace, informează AFP.

Companiile ruse trebuie să cheltuiască până la 55 de miliarde de ruble (1,3 miliarde de euro sau 1,9 miliarde de dolari) pe an pentru a repara conducte, imobile şi poduri deformate de efectele încălzirii şi ale topirii teritoriilor îngheţate, potrivit unui raport al organizaţiei prezentat vineri.

\"Topirea permafrostului reprezintă cea mai mare ameninţare în Rusia pentru companiile petroliere şi de gaze\", a declarat Vladimir Ciuprov, responsabil al programelor Greenpeace în Rusia.

Peste 60% din teritoriul rus se găseşte în zona permafrostului care este traversată de numeroase oleoducte şi gazoducte. Aproape 93% din gazul rus şi 75% din petrol este extras din această zonă, potrivit Greenpeace.

Teritoriul rus se retrage cu 30 de kilometri pătraţi pe an din cauza topirii gheţurilor, fenomen care s-a accelerat în ultimii ani, spune Oleg Anisimov, unul dintre autorii raportului.

\"Nu este numai o problemă economică, dar şi o problemă geopolitică\", a subliniat Anisimov, cercetător la Institutul de hidrologie de la Sankt Petersburg.

Un alt pericol este degajarea în atmosferă a metanului, un gaz cu efect de seră mai puternic decât dioxidul de carbon, emanat ca urmare a descompunerii materiilor oraganice (plante sau animale moarte) din lacurile formate de permarfrostul dezgheţat.

\"În Nord este ca o bombă cu metan dotată cu mecanism de întâziere\", subliniază Serghei Kirpotin, biolog la Universitatea Tomsk din Siberia.

Greenpeace îi va prezenta acest raport preşedintelui rus Dmitri Medvedev la 23 noiembrie înainte de conferinţa ONU pentru climă ce va avea loc la Copenhaga din 7 până în 18 decembrie.

Rusia şi-a revizuit miercuri obiectivul de reducere a gazelor cu efect de seră în vederea acestei conferinţe, propunându-şi să emită cu 20% până la 25% mai puţine gaze cu efect de seră până în 2020 în raport cu 1990, faţă de 15% cât îşi propunea până acum.