Tabără: Intenţionăm să-l audiem pe Mircea Geoană la Comisia de irigaţii
Preşedintele Comisiei de anchetă privind sistemul de irigaţii, democrat-liberalul Valeriu Tabără, a declarat luni că deputaţii din Comisie intenţionează să-l cheme la audieri pe liderul PSD Mircea Geoană, pentru a da explicaţii în legătură cu implicaţiile sale în afacerea ROMAG.
"Dorim să aflăm de la fostul ambasador al României la Washington, Mircea Geoană, care au fost demersurile pe care le-a întreprins la Ambasadă în privinţa programului ROMAG 98 şi a contractării corporaţiei americane Transchem. Desigur, doar dacă aceste demersuri au existat, pentru că nu acuzăm pe nimeni. Mai dorim să ştim dacă dl Geoană era la curent, în perioada respectivă, cu pericolul pe care îl reprezenta această firmă şi eşecul acesteia în derularea unor programe similare celui din România în state precum Ucraina sau Polonia", a precizat Tabără.
Preşedintele forului a adăugat că Geoană ar putea fi invitat la Comisie săptămâna viitoare, alături de fostul şef al statului, Emil Constantinescu şi fostul premier, Victor Ciorbea.
Comisia de anchetă l-a audiat, în legătură cu afacerea ROMAG, şi pe cumnatul lui Mircea Geoană, fostul secretar de stat în Ministerul Finanţelor, Ionuţ Costea. El a declarat pe 24 august, că programul de sprijinire a agriculturii în baza contractului cu Transchem "arăta bine" la momentul aprobării şi că, personal, nu ştia despre scandalul iscat de companie în Ucraina şi că MF nu a avut răspunderi în derularea programului.
Ionuţ Costea a susţinut că programul de sprijinire a agriculturii părea benefic în contextul economic din 1997, dar şi că fostul ambasador SUA în România a făcut lobby insistent pentru proiect. "Domnul ambasador era foarte activ, a sprijinit proiectul, ca de altfel toate proiectele din acea perioadă.Venea la Ministerul Finanţelor şi era foarte insistent pe toate proiectele americane, era datoria dânsului. Era cel mai activ ambasador", a subliniat Costea.
Potrivit acestuia, eşecul programului s-a datorat unor "lipsuri în management şi în implementare", însă Ministerul Finanţelor nu avea competenţe în derularea proiectului şi nu a urmărit implementarea acestuia, responsabilitatea revenind beneficiarului. "La momentul adoptării programului, se asigurau toate elementele ca acesta să funcţioneze, programul arăta bine. Nu era nimic lăsat la voia întâmplării" a menţionat fostul secretar de stat.
Costea a declarat că "nu îşi aduce aminte" să fi văzut un material legat de eşecul companiei Transchem în alte state, precum Ucraina, în urma derulării unor contracte similare. "Din câte imi aduc aminte, ministrul primea informări de la servicii. Este posibil ca dl. Dăianu să fi avut aceste informaţii, nu ştiu dacă au fost împărtăşite la nivelurile următoare. Dacă dl. Dăianu a avut aceste informaţii, probabil că şi Guvernul le-a avut. Era greu pentru cineva de nivelul doi sau trei să pună la îndoială o decizie a Guvernului. Poate au fost alte elemente pe care nu le ştiam şi care au dus la aprobarea acestui proiect", a mai spus Costea.
Fostul secretar de stat a susţinut că este posibil ca toată documentaţia pentru emiterea scrisorii de garanţie pentru contractul cu Transchem să nu fi fost finalizată în mandatul lui Daniel Dăianu, ci predată următorului ministru. Costea a explicat că documentaţia pentru scrisoarea de garanţie era înaintată ministrului abia după ce se îndeplineau toate condiţiile impuse de comitetul interministerial, demers ce a durat o lună.
Pe de altă parte, Ionuţ Costea a apreciat că un program de o asemenea anvergură nu putea fi derulat fără garanţie guvernamentală. "Au fost discuţii să nu se dea aceste garanţii. Pentru proiecte mai mici probabil că s-ar fi putut, dar la anvergura proiectului, care implica un volum mare de resurse financiare, acest lucru nu s-ar fi putut face. În această situaţie economică, proiectul n-ar fi mers fără garanţii", a susţinut fostul secretar de stat.