Suicidul în rândul adolescenţilor, printre problemele semnalate Comitetului ONU de ANPDC
Suicidul în rândul adolescenţilor, sarcina în cazul adolescentelor, abuzul de substanţe nocive şi problemele de sănătate mintală sunt printre provocările pe care Autoritatea pentru Protecţia Drepturilor Copilului le are în acest moment, potrivit raportului prezentat vineri Comitetului ONU.
Printre progresele României prezentate de Ileana Savu se numără asigurarea unei mai bune protecţii a copiilor împotriva abuzului, neglijării şi exploatării, îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite minorilor aflaţi în situaţie de risc sau pentru care a fost deja stabilită o măsură de protecţie, îmbunătăţirea accesului la serviciile medicale şi creşterea calităţii acestora, dezvoltarea asistenţei medicale comunitare, utilizarea de documente standardizate de urmărire a gravidei, acordarea de servicii sociale în maternităţi, implementarea unui program de educaţie pentru sănătate în şcoli şi transformarea unor maternităţi în "Spital prieten al copilului.
Printre provocările enumerate în faţa Comitetului ONU pentru drepturile copilului se numără suicidul în rândul adolescenţilor, sarcina în cazul adolescentelor, abuzul de substanţe nocive şi probleme de sănătate mintală, dar şi sprijinirea insuficientă a părinţilor de către profesionişti şi servicii specializate pentru ca atitudinea punitivă faţă de copii să se transforme într-una de recompensă pozitivă.
Membrii Comitetului ONU pentru drepturile copilului au apreciat modul în care delegaţia României a prezentat, fără să ascundă punctele slabe, raportul de ţară şi preocuparea autorităţilor de a implementa legislaţia şi recomandările internaţionale, însă au avut şi o serie de întrebări şi critici la adresa situaţiei din ţara noastră.
Printre criticile formulate de membrii Comitetului ONU faţă de sistemul de protecţia copilului din România se numără faptul că instituţia Avocatul Copilului nu este aprobată legislativ, deşi este absolut necesară. O altă problemă discutată a fost cea a măsurilor formulate pentru combaterea delincvenţei juvenile, iar membrii comitetului au mai dorit să ştie de ce ANPDC, având atribuţii de coordonare intersectoriale, este o instituţie subordonată unui minister. A mai fost criticată, de asemenea, lipsa unui buget explicit pentru copii.
Secretarul de stat ANPDC, Ileana Savu, a prezentat raportul consolidat al României privind implementarea Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului. Susţinerea raportului în faţa Comitetului ONU a implicat prezentarea principalelor progrese realizate şi răspunsul la o serie de întrebări suplimentare ale membrilor Comitetului.
Prin ratificarea Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului, în 1990, România s-a angajat să trimită periodic Comitetului pentru drepturile copilului rapoarte privitoare la măsurile pe care le adoptă pentru punerea în vigoare a drepturilor recunoscute de Convenţie şi la progresele realizate în exercitarea acestor drepturi. Aceste rapoarte se trimit din cinci în cinci ani.
România, care a depus cel de-al doilea raport periodic în 1999, a cărui analiză a fost finalizată în 2003, a fost invitată în mod excepţional să depună cel de-al treilea şi cel de-al patrulea raport periodic într-un raport consolidat, până la 27 octombrie 2007, ca măsură de sprijin pentru ca ţara noastră să se poată achita de obligaţiile sale. Ca urmare, ANPDC a sintetizat informaţiile referitoare la respectarea principiilor şi normelor stabilite în Convenţia ONU şi a înaintat la termenul stabilit raportul consolidat, răspunzând solicitărilor suplimentare în cursul lunii aprilie 2009.
Comitetul ONU s-a desfăşurat în perioada 25 mai-12 iunie şi a vizat analiza rapoartelor înaintate de cinci ţări (Bangladesh, Franţa, Mauritania, Suedia, Nigeria şi România). Din delegaţia României au făcut parte Ileana Savu, secretar de stat al ANPDC, Luminiţa Anghel, subsecretar de stat, Nicoleta Preda şi Rodica Pâslaru (ANPDC), reprezentanţi ai ministerelor Afacerilor Externe, Muncii, Justiţiei, Educaţiei, Sănătăţii, Autorităţii Naţionale pentru Persoane cu Hanicap, Agenţiei Naţionale pentru Rromi, Oficiul Român pentru Adopţii şi Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România.