Subiecte Bacalaureat 2015 Istorie. Iată ce a picat la BAC 2015 la istorie. Rezolvări și bareme

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE. Miercuri, 1 iulie, absolvenţii de liceu susțin proba scrisă la materia obligatorie a profilului: matematică sau istorie, în funcţie de profilul urmat în timpul liceului. Urmează materia la alegere, vineri, și, marți, pe 7 iulie, afișarea rezultatelor. Rămâneți pe Realitatea.net pentru a afla totul despre testul la istorie: subiecte  și bareme, în timp real. 

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE. Subiectul I Istorie

La primul subiect, cel de 30 de puncte, elevii au primit două fragmente din ”O istorie a românilor”, de I. Bulei, despre formarea Securității, respectiv despre procesul de destalinizare al României.

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți, din sursa A, instituția de represiune înființată în 1948 (2 puncte)

2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la relațiile economice ale statului român (2 puncte)

3. Numiți doi conducători politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B (6 puncte)

4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că atitudinea României față de Uniunea Sovietică este apreciată în occident (3 puncte)

5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, preciziând rolul fiecărei dintre aceste informații (7 puncte)

6. Prezentați alte două practici politice totlaitare utilizate în ROmânia, în afara celor la care se referă sursele date (6 puncte)

7. Menționați o asemănare între acțiunile desfășurate în România, în perioada postdecembristă (4 puncte)

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE. Subiectul al II-lea Istorie

La subiectul al doilea, notat tot cu 30 de puncte, elevii au primit un text din ”Istoria României”, de M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor. Tema fragmentului a fost operațiunile românești din finalul Primului Război Mondial.

Cerințe:

1. Numiți generalul român, precizat în sursa dată (2 puncte)

2. Precizați secolul la care se referă sursa dată (2 puncte)

3. Menționați alianța și o acțiune diplomatică desfășurată de aceasta, precizate în sursa dată (6 puncte)

4. Menționați, din sursa dată, două acțiuni care au loc pe frontul de vest (6 puncte)

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele de pe frontul din Moldova, susținându-l cu două informații selectate din sursă (10 puncte)

6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România se implică în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin acțiuni militare sau diplomatice (4 puncte)

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE. Subiectul al III-lea Istorie

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc, de la autonomii locale la implciare în relațiile internaționale din Evul Mediu, având în vedere:

- menționarea a două autonomii locale, din spațiul românesc, din secolele al IX-lea - al XIII-lea

- menționarea a două cauze a înființării instituțiilor centrale medievale și precizarea unei instituții centrale din spațiul românesc

- prezentarea unei acțiuni diplomatice desfășurate de un reprezentant al spațiului românesc, în secolul al XV-lea

- formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate în spațiul românesc în secolul al XVI-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric

(30 de puncte)

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE: Absolvenţii de liceu promovează examenul de Bacalaureat 2015 dacă îndeplinesc următoarele condiţii:

au susţinut probele de evaluare a competenţelor;

au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea şi au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise.

Rezultatele vor fi afișate în 7 iulie, până la ora 12:00. Contestațiile trebuie să fie depuse până la ora 16:00, în aceeași zi, urmând să fie soluționate între 7 și 9 iulie, iar rezultatele finale să fie publicate în 10 iulie.

Găsiți câteva modele de subiecte pe care elevii le vor primi la examen pe subiecte2015.edu.ro. Ultimul subiect va fi redactarea unui eseu de minimum 600 de cuvinte. Fiecare dintre cele trei subiecte propuse va fi notat cu 30 de puncte.

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE: În ceea ce privește probele susținute până acum de elevi, cele de competențe la limba română, informatică și o limbă străină, rezultatele au fost destul de bune.

La examenul oral la limba română, 8.631 de candidaţi (69,33%) au obţinut certificatul de utilizator experimentat, 31.172 de elevi (21,91%) au obţinut certificatul de utilizator avansat, iar 12.463 de elevi (8,76%) au primit certificatul de utilizator mediu, arată centralizarea trimisă de Ministerul Educaţiei.

În proba de competenţe digitale, din totalul de 128.873 de candidați, 32.663 (25,36%) au obţinut certificatul de utilizator experimentat, 38.585 (29,94 %) - certificatul de utilizator avansat, 41.175 (31,95%) - certificatul de utilizator mediu şi 15.721 (12,19%) - certitficatul de utilizator începător.

Barem Istorie Bacalaureat 2015. Calculează-ți nota aici!

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE: Cum să rezolvi subiectele la istorie

Cum sa rezolvi subiectele pentru bacalaureat e o întrebare pe care elevii şi-o pun adesea. Nu este suficient să ai cunoştinţe multe, trebuie să ştii şi cum să le gestionezi, scrie bacalaureatistorie.info.

Subiectele I şi II pentru Examenul de Bacalaureat la Istorie par uşoare la prima vedere, dând impresia că având textul în faţă elevii vor reuşi să obţină o notă de trecere cu un efort minim. Însă nu este aşa. Ajunge o mică neatenţie şi punctele care ar putea fi obţinute uşor sunt pierdute. Acest lucru s-a observat şi la simularea care a avut loc.

Printre cerinţele care par relativ uşoare, dar dau bătăi de cap elevilor, este şi aceea de a selecta două informaţii aflate în relaţie cauză-efect. Conform acesteia, elevii trebuie să selecteze din text o informaţie-cauză şi o informaţie-efect, precizând care este cauza şi care dintre ele este efectul.

Ce este informaţia-cauză? Putem spune că este informaţia care conţine o acţiune sau un fapt care determină realizarea altui fapt, a unei alte acţiuni, a unui eveniment. Cauza se află dacă se pune întrebarea DE CE? Putem raţiona astfel: de ce a avut loc Y eveniment / fapt istoric? Şi vom afla cauza, continuând cu raţionamentul astfel: pentru că X eveniment / acţiune / fapt istoric a avut loc sau nu. Şi care este consecinţa lui X? Aflăm astfel efectul sau concluzia: prin urmare Y a avut loc. Putem spune că X îl determină pe Y, unde X este cauza şi Y este efectul.

Conectorii nu apar în text întotdeauna, dar ei pot fi folosiţi de probă. Elevii se pot verifica dacă au ales corect informaţiile prin utilizarea conectorilor de cauzalitate şi concluzie. Printre conectorii de cauzalitate sunt pentru că, deoarece, fiindcă, datorită faptului că, iar conectorii de concluzie sunt, printre alţii, aşadar, prin urmare, în concluzie.

Pentru că X a avut loc, prin urmare Y a avut loc.

Subiectul I, cerinţa 5: cauza este „pentru a-şi consolida domnia şi a restaura controlul Moldovei asupra gurilor Dunării”, iar efectul este prin urmare Ştefan „s-a străduit să restabilească legătura tradiţională cu Polonia”. Verificare: de ce s-a străduit Ştefan să restabilească legătura tradiţională cu Polonia? Pentru că dorea să-şi consolideze domnia şi să restaureze controlul Moldovei asupra gurilor Dunării. Dorinţa lui Ştefan de a consolida domnia determină alianţa cu Polonia.

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE: Ce trebuie să știe candidații

(1) Accesul candidaţilor în centrul de examen la probele scrise se face în intervalul 7:30 - 8:30.

(2) Preşedintele comisiei din centrul de examen desemnează o comisie de control, formată din minimum două cadre didactice (dintre asistenţi sau membrii comisiei) şi personalul de pază de la intrarea în centrul de examen.

(3) La accesul candidaţilor în centrul de examen se procedează astfel:

- un cadru didactic şi un membru al personalului de pază solicită la intrarea fiecărui candidat prezentarea actului de identitate, şi verifică dacă fotografiile corespund;

- candidaţii sunt îndrumaţi spre zona din centrul de examen unde se găsesc sălile de examen;

- candidaţii sunt atenţionaţi să citească extrasele din Metodologie afişate pe uşa sălii de examen şi să nu staţioneze pe holuri mai mult de 5-7 minute;

- candidaţii care au materiale/obiecte nepermise în sala de examen sunt îndrumaţi spre sala de depozitare a acestora.

(4) Candidatul care are asupra sa materiale nepermise în sala de examen (telefoane mobile, culegeri, manuale, notiţe, însemnări etc., precum şi orice mijloace electronice de calcul sau de comunicare, poşetă/geantă etc.) va primi o pungă/plic în care să le introducă, împreună cu o declarație tip în care se menționează numele și prenumele și obiectele personale care vor fi depozitate şi va fi îndrumat de către un membru al echipei de control spre sala de depozitare a obiectelor personale.

(5) Sala de depozitare a obiectelor personale se va afla cât mai aproape de intrarea în centrul de examen şi va fi supravegheată de o persoană dintre asistenţi, desemnată de comisia de examen.

(6) După ce au trecut de punctul de legitimare şi de cel de depozitare a obiectelor personale (nepermise în sala de examen), candidaţii se deplasează spre sala de examen, unde sunt repartizaţi conform tabelelor afişate pe uşi.