Stolojan: Între 1990 şi 1992, contractele cu firmele petroliere priveau explorarea, şi nu exploatarea

Stolojan declară, în comunicatul citat, că intervenţia sa are la origine interesul din ultimele zile pentru exploatările de petrol şi gaze din Marea Neagră, cât clarificarea şi demontarea "diferite insinuări".

Stolojan, care între 1990 şi 1992 a fost ministru şi apoi premier, precizează că au fost negociate şi aprobate, în perioada celor trei ani menţionaţi, "contracte de explorare şi împărţire a producţiei de ţiţei şi gaze naturale ce ar fi urmat să se descopere prin explorare pentru perimetre din Transilvania şi Marea Neagră". El afirmă că acele contracte se refereau la perimetre sau porţiuni de perimetre unde existau indicii că ar fi zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale, "dar la adâncimi terestre de 8.000 m şi peste (Transilvania) sau la o adâncime a apei de peste 90 m (unde nu puteau acţiona platformele maritime pentru foraj de explorare). România nu avea atunci tehnologiile necesare şi echipamentele pentru forări la astfel de adâncimi, după cum nu avea nici resursele financiare pentru a susţine astfel de lucrări".

Actualul prim-vicepreşedinte al PD-L mai spune că acele contracte încheiate "erau pe contul şi riscul investitorilor, respectiv aceştia veneau cu echipamentele, tehnologiile necesare şi suportau costul explorării", în condiţiile în care "contractele nu prevedeau şi dreptul de exploatare, acest lucru făcând obiectul unor noi acorduri, în urma cărora beneficiul statului român era legat de împărţirea producţiei cu investitorul într-o proporţie de 55% - 45%."

"În baza informaţiilor publice din ultimele zile, diverse acte administrative secrete, încheiate sub guvernarea Tăriceanu în anii 2007 şi 2008, au adus schimbări importante contractelor respective. Astfel, investitorii au primit dreptul de exploatare fără ca, aparent, statul român să obţină avantaje suplimentare, în timp ce veniturile viitoare ale statului din valorificarea productiei de ţiţei şi gaze naturale sunt diminuate faţă de proporţiile stabilite prin contractele iniţiale", afirmă Stolojan. El arată că "este de datoria autorităţilor statului să facă lumină în această situaţie, iar dacă statul român a fost prejudiciat, să trimită în judecată persoanele vinovate".