Societatea civilă a făcut un bilanţ al celor 20 de ani de la Revoluţie
Amintiri, speranţe şi dezamăgiri. Cu asta au rămas, după 20 de ani de libertate, cei care au participat direct la Revoluţia din 1989. Miercuri seară, la Grupul pentru Dialog Social, s-a încercat un bilanţ al anilor post-comunism.
Decembrie 1989. Românii ieşeau pe străzi pentru a-şi obţine libertatea. Sute de tineri mureau împuşcaţi pe străzile Timişoarei şi în capitală pentru un ideal. Azi, după 20 de ani, mulţi dintre cei care au participat activ la acele evenimente sunt dezamăgiţi.
\"Nu tot ce ne am dorit s-a întâmplat şi România nu arată aşa cum ne-am dorit să arate. Prezentul este decadent, traumatic...corupt\", a spus jurnalista Rodica Culcer.
Amintirea acelor zile este încă extrem de proaspătă. Dar şi cu multe necunoscute.
\"Erau cu mult mai mulţi dizidenţi care în mod ascuns sau în felul lor au încercat să se ridice împotriva dictaturii ateiste comuniste\", şi-a amintit Laszlo Tokes.
\"Nu este posibil ca prinderea lui Ceauşescu să nu fie adusă la cunosştinţa publică, aşa cum ar fi trebuit să fie. Acest lucru nu are decât cu un scop, de a crea o legitimitate pentru cei care au venit mai târziu decât noi pe străzi sau nu au venit deloc\", a opiniat Ion Caramitru.
Cei care au ieşit atunci pe străzi erau conştienţi că îşi riscă viaţa. Dacă Revoluţia nu reuşea..pe toţi îi aştepta o soartă crudă.
Riscurile nu i-au speriat. Au ieşit pe străzi, au strigat şi au crezut în victoria lor. La 20 de ani de la acele vremuri, au rămas cu amintiri, regrete şi speranţe...neîmplinite.