MENIU

Soarta Guvernului Boc depinde de poziţia UDMR şi de eventuale defecţiuni ale PSD şi PNL. VEZI POSIBILITĂŢILE

Foto: NewsIn

Guvernul Boc va rămâne în funcţie dacă UDMR, minorităţile şi minimum 12 parlamentari ai PSD şi PNL votează împotriva moţiunii de cenzură, astfel că, potrivit matematicii parlamentare, fiecare vot contează pentru taberele aflate în dispută.

Dacă toţi parlamentarii lor vor fi prezenţi, cele trei partide aflate oficial în opoziţie - PSD (161 de parlamentari), PNL (86 de parlamentari) şi UDMR (31 de parlamentari)- cumulează 278 de voturi, mai mult cu 42 de voturi decât necesarul de 236 pentru ca moţiunea să treacă.

Lucrurile se complică însă dacă una din formaţiuni anunţă fie că nu mai votează moţiunea, aşa cum s-a speculat că ar putea face UDMR, fie că lasă la latitudinea fiecărui parlamentar să voteze după cum doreşte.

Astfel, dacă UDMR nu ar mai vota moţiunea, coaliţia antiguvernamentală formată din PSD şi PNL ar rămâne doar cu 247 de voturi, cu 11 peste minimul de 236. În aceste condiţii, moţiunea nu are şanse de reuşită decât cu mobilizare maximă la vot şi cu premisa ca toţi pesediştii şi peneliştii să voteze disciplinat.

Interesele locale, uneori personale, apropierile de unii lideri ai PD-L, sau negocierile de ultim moment pot contribui la defectarea maşinăriei de vot, iar Guvernul Boc poate primi un ajutor mai mult sau mai puţin sperat de la cei care-şi trădează partidele. De altfel,  PD-L a făcut deja câteva achiziţii de ultimă oră de la PNL: deputaţii Cristian Burlacu şi Elena Dobre, dar şi senatorul Tiberiu Prodan. De asemenea, PD-L va beneficia şi de aportul deputatului Neculai Rebenciuc (acesta deşi figurează ca  membru al grupului PNL nu a semnat moţiunea de cenzură, iar presa locală a scris că a trecut la PD-L) şi  al independenţilor ex- PSD Anghel Iordănescu (senator) şi Gabriel Oprea (deputat).

În acest context, este de luat în calcul şi faptul că la PSD există o serie de parlamentari aflaţi în conflict cu conducerea centrală, precum Miron Mitrea sau Mădălin Voicu, sau unii mai deschişi la solicitările filialei care i-a trimis în Parlament decât la "ordinele" venite de la centru.  Astfel, presa a speculat că parlamentarii de Constanţa ar putea să nu voteze în aceeaşi linie cu partidul după ce liderul lor Radu Mazăre s-a arătat în dezacord cu trântirea Guvernului de către PSD. Speculaţii asemănătoare au fost extinse şi spre parlamentarii PSD de Vrancea.

Dar nu numai PSD riscă să aibă probleme de disciplină, ci şi PNL. Faptul că formaţiunea lui Crin Antonescu a pierdut în câteva săptămâni trei parlamentari demonstrează că democrat-liberalii pot fi îndeajuns de abili să speculeze vulnerabilităţile din filialele slabe din punct de vedere electoral, sau ai căror şefi, apropiaţi ai lui Călin Popescu Tăriceanu, au fost schimbaţi de noua gardă a partidului. De notat că parlamentarii liberali care au plecat spre PD-L vin din colegii unde cei mai mulţi primari aparţin democrat-liberalilor, PD-L părând să patenteze această metodă de transfer cu ajutorul aleşilor locali.

Independent însă de sprijinul punctual al unor parlamentari, Guvernul PD-L nu are şanse să treacă de moţiune fără sprijinul UDMR (31 de parlamentari),  încă indecisă să voteze textul pentru care a semnat, şi al minorităţilor naţionale (18 parlamentari). Dacă ar obţine acest sprijin, Guvernul Boc ar avea nevoie de 12 "trădători" de la PSD sau PNL, care fie să nu se prezinte la vot, fie să voteze împotriva moţiunii (fără 12 dintre parlamentarii lor, PSD şi PNL ar avea doar 235 de voturi, insuficiente ca moţiunea să treacă). Totuşi, din cei 31 de parlamentari ai UDMR este foarte posibil ca unii să voteze moţiunea, în timp ce alţii să i se opună, fapt ce complică misiunea PD-L, care ar avea nevoie de mai mult de 12 pesedişti sau liberali care să defecteze.

De remarcat şi că Executivul se bazează în mod tradiţional pe cele 18 voturi ale minorităţilor, însă nici acestea nu pot fi considerate sigure. Astfel, până la urmă fiecare vot va conta fie pentru demiterea Guvernului, fie pentru păstrarea lui.