Slovacii au votat în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale

Circa 6.000 de secţii de vot s-au deschis la ora locală 7.00 (8.00, ora României), iar cei peste patru milioane de alegători îşi vor putea exprima opţiunea până la ora locală 22.00 (23.00, ora României).

Gasparovic, un veteran al secenei politice locale care tocmai a împlinit 68 de ani, a câştigat primul tur de scrutin, în 20 martie, cu 46,7% din voturi, faţă de 38% câte a avut adversara sa.

Dotată cu o experienţă politică mai redusă, dar cu mai multă carismă, Radicova, deputată creştin-democrată, este prima femeie care ajunge atât de departe în cursa pentru preşedinţie din ţara sa. Societatea slovacă este foarte conservatoare şi puternic influenţată de Biserica Catolică. Deşi dezavanjatul său în primul tur de scrutin a fost mare, Radicova speră ca voturile celor cinci candidaţi eliminaţi să se distribuie în favoarea sa.

În timpul campaniei, ambii candidaţi au făcut eforturi să convingă alegătorii să se deplaseze la vot. În primul tur, participarea a fost de doar 44% şi nu va depăşi probabil 40-46% nici de această dată.

Sociolog de 52 de ani, Radicova are o imagine de liberală şi şi-a axat campania pe ideea de schimbare, în condiţiile în care până în prezent, slovacii au avut întotdeauna un preşedinte provenit din rândurile foştilor comunişti. Însă voci ale Bisericii au criticat-o pe Radicova, care nu are o poziţie destul de fermă împotriva avortului şi trăieşte în concubinaj cu partenerul ei de viaţă. Radicova are susţinerea a trei partide de opoziţie - creştin-democraţii (SDKU), conservatorii (KDH) şi Partidul Coaliţiei Maghiare (SMK).

La rândul său, Gasparovic, fost comunist cu trecut controversat şi personalitate ştearsă a fost preşedinte în primii ani de după integrarea ţării în UE şi NATO. El şi-a construit o imagine de om al consensului în cursul celor două coabitări paşnice cu guvernul ultraliberal al lui Mikulas Dzurinda, apoi cu cel condus de socialistul Robert Fico. De altfel, el are sprijinul a două dintre cele trei partide din actualul guvern: Smer, al popularului premier Fico, şi SNS, partid patriot xenofob, care îl susţine pentru poziţiile sale în favoarea limbii slovace, principala divergenţă cu minoritatea maghiară.

În Slovacia, funcţia prezidenţială este mai degrabă onorifică, dar scrutinul ar putea fi un test pentru premier, cu un an înainte de alegerile legislative