Sforăitul ar putea prelungi viaţa, arată un nou studiu
Potrivit unui studiu, persoanele care suferă de apnee în somn au un risc de deces de două ori mai mic decât cele care nu se confruntă cu această problemă.
Timp de mulţi ani, s-a crezut că sindromul de apnee în somn este generatorul unei presiuni ridicate a sângelui, a accidentelor vasculare cerebrale şi a atacurilor de cord. Ba mai mult decât atât, s-a crezut că această afecţiune măreşte riscul accidentelor de maşină sau a accidentelor de muncă.
Cercetătorii israelieni au realizat un studiu pe 600 de indivizi, ajungând la cu totul alte concluzii. Un procent de 65 de persoane, care manifestau sindromul de apnee în somn, avea un risc de deces de două ori mai mic decât persoanele care nu manifestau astfel de simptome. De asemenea, studiul a aratat că riscul unul deces timpuriu, pentru cei care manifestau semne acute ale sindromului, era acelaşi ca şi în cazul unui grup de control cu persoane perfect sănătoase, potrivit dailymail.co.uk.
Una din teorii este că întreruperile constante de alimentare cu oxigen şi sânge a organelor, cauzate de pauzele din respiraţie, consolidează inima şi creierul. Acest lucru înseamnă că, dacă are loc un atac de cord sau un accident vascular cerebral, corpul uman poate fi capabil, într-o măsură mai mare, sa le facă faţă.
Cu toate acestea, cercetători rămân sceptici.
\"Este de preferat să tratăm sindromul de apnee în somn decât să ne asumăm faptul că el va prelungi durata vieţii, a declarat coordonatorul cercetării Jim Horne, profesor la Universitatea Loughborough.
Sindromul de apnee în somn are loc la nivelul căilor respiratorii şi constă în întreruperea transmiterii aerului timp de zece secunde. Majoritatea acestor întreruperi au loc în timpul nopţii, dar deoarece cel care doarme se trezeşte doar timp de câteva secunde, rareori rămâne şi în memorie acest lucru. Zgomotul specific sindromului de apnee în somn este produs când muşchii din nas, gură şi faringe se relaxează în timpul somnului.