Şeful Sabyc rămâne în arest, după ce instanţa a respins definitiv cererea de eliberare pe cauţiune

Decizia instanţei este definitivă.

De asemenea, Curtea de Apel Bucureşti a dispus restituirea către Mironescu a sumei de 10.000 de lei, reprezentând contravaloarea cauţiunii. 

Şeful clinicii Sabyc, Harry Mironescu, a susţinut în faţa magistraţilor că, din cauza problemelor cu inima, nu mai suportă detenţia, drept pentru care a cerut eliberarea pe cauţiune în procesul în care este acuzat de trafic ilegal cu ovule.

"După cinci săptămâni în arest, sunt în imposibilitatea de a mai suporta regimul de detenţie", a declarat Mironescu în faţa magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti (CAB), care au judecat recursul procurorilor împotriva deciziei instanţei inferioare, care a admis eliberarea patronului clinicii Sabyc pe cauţiune.

În replică, procurorul a susţinut că vârsta sau afecţiunile medicale nu justifică eliberarea pe cauţiune şi a amintit că în dosarul traficului cu ovule există 70 de părţi vătămate.

Tribunalul Bucureşti motivează decizia de săptămâna trecută de a-l elibera pe cauţiune pe Harry Mironescu, patronul clincii Sabyc, prin faptul că la dosar nu sunt indicii temeinice din care să rezulte că acesta, eliberat provizoriu, ar putea să săvârşeasca alte infracţiuni sau ar influenţa probatoriul.

Nu există date sau informaţii din care să rezulte că Harry Mironescu, eliberat provizoriu, ar putea să săvârşească alte infracţiuni sau că ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unor părţi, martori, experţi, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă, se arată în motivarea Tribunalului Bucureşti (TB).

"Din acest punct de vedere, nu se poate prezuma că, odată pus în libertate provizorie, inculpatul ar zădărnici aflarea adevărului sau că ordinea publică ar fi în mod real afectată", arată judecătorii în decizia din 19 august.

Cu alte cuvinte, motivează instanţa, "necesitatea cercetării în continuare a inculaptului în stare de arest trebuie privită nu doar prin prisma gravităţii faptelor imputate, a cuantumului pedepselor, ci şi prin prisma existenţei unui pericol social concret ce s-ar putea produce prin liberarea provizorie, dar mai ales prin existenţa unor probe temeinice în sensul existenţei riscului distrugerii sau alterării mijloacelor de probă, a influenţării martorilor, experţilor, în scopul zădărnicirii aflării adevărului".

În aceste condiţii, "nu poate fi acceptată ideea existenţei unei stări de pericol social pentru ordinea publică, raportat exclusiv la natura faptelor, la gravitatea acestora sau la împrejurările în care au fost comise, deoarece aceasta ar echivala cu nerecunoaşterea instituţiei eliberării provizorii în condiţiile în care la dosar nu sunt indicii temeinice sau date relevante din care să rezulte că odată eliberat provizoriu, inculpatul ar putea să săvârşeasca alte infracţiuni sau ar influenţa probatoriul", se arată în decizia TB.