Şantierul de la pasajul Basarab, oprit în urma unei decizii a instanţei

Curtea de Apel Bucureşti a respins recursul Primăriei Capitalei împotriva deciziei instanţei inferioare, potrivit căreia pasajul suprateran Basarab nu este considerat de utilitate publică, hotărârea fiind luată în cadrul procesului deschis de două organizaţii neguvernamentale

Curtea de Apel Bucureşti a decis, prin hotărâre irevocabilă, dată pe 2 februarie, să respingă recursul Primăriei.

Cătălina Rădulescu, avocat al Centrului pentru Resurse Juridice, a declarat că hotărârea instanţei înseamnă că exproprierile nu mai pot fi continuate, iar cele deja făcute sunt ilegale.

Municipalitatea a anunţat, anul trecut, că va ataca, în instanţa de recurs, hotărârea Tribunalului Bucureşti din 9 aprilie 2008, prin care pasajul suprateran Basarab nu mai este considerat de utilitate publică, şi că va continua lucrările la acesta, potrivit lui Adriean Videanu, atunci primarul general al Capitalei.

"Vom ataca sentinţa la instanţa superioară şi vom demonstra că lucrarea e de utilitate publică. Vom merge mai departe cu lucrările pentru că sentinţa Tribunalului Bucureşti nu este definitivă şi sunt convins că şi instanţa de apel ne va da dreptate" a spus Videanu.

Municipalitatea a avut avizul ministerului Culturii la data declarării pasajului ca utilitate publică. Pe traseul Pasajului Basarab, un singur obiectiv vizat de exproprieri a fost pe lista monumentelor istorice şi anume Poarta Fabricii de Bere Griviţa, dar între timp şi acesta a fost declasat, susţinea Primăria.

Două organizaţii neguvernamentale, Centrul pentru Resurse Juridice şi Fundaţia Terra Mileniul III, au atacat, în instanţă, hotărârea municipalităţii de a declara pasajul Basarab de utilitate publică. Instanţa a admis motivele invocate de cele două ONG-uri şi consideră că printre imobilele ce urmau să fie demolate se află şi monumente istorice, care nu pot fi demolate decât în baza unei hotărâri de Guvern, nu printr-o hotărâre de Consiliu General al Muncipiului Bucureşti.