Rusia trebuie să coopereze cu România pentru a şti ce instalează SUA în bazele de aici - expert rus

În acest scop, ar fi util ca Moscova să accepte reluarea discuţiilor referitoare la Tratatul asupra Forţelor Convenţionale din Europa (CFE), din care a ieşit în 2007, şi ar trebui să se gândească la posibilitatea modificării statutului forţelor sale de menţinere a păcii din Republica Moldova şi să analizeze iniţiativa Chişinăului referitoare la desfăşurarea observatorilor internaţionali în regiune, scrie cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

Experţii recomandă Moscovei să continue cooperarea cu SUA şi să reacţioneze calm faţă apropierea infrastructurii militare a  NATO de frontierele Rusiei, relatează publicaţia rusă în ediţia de vineri.

Vicepreşedintele american Joe Biden a purtat joi negocieri în România, unde până la sfârşitul anului ar trebui să fie instalate baze militare, scrie publicaţia rusă. Către 2011-2012 un proiect asemănător ar apărea şi în Bulgaria. Între timp, Polonia şi-a dat acordul de a instala elemente ale noului proiect de scut antirachetă pe teritoriul său, reaminteşte publicaţia rusă. Însă experţii recomandă Moscovei să reacţioneze calm faţă de apropierea infrastructurii NATO de frontierele Rusiei.

Observatorii americani spun că turneul vicepreşedintelui american în Polonia, România şi Cehia urmăreşte să liniştească temerile din zonă privitoare la recenta deschidere a preşedintelui Barack Obama faţă de Rusia, un efort privit cu suspiciune de unele ţări din fostul spaţiu sovietic. Analiştii subliniază că oaspetele american a reuşit destul de uşor să obţină promisiuni din partea premierului polonez Donald Tusk şi din partea preşedintelui Lech Kaczynski de a instala elemente ale scutului antirachetă pe teritoriul polonez.

De asemenea, Nezavisimaia Gazeta reaminteşte că revista americană Stars and Stripes a scris recent că Pentagonul va cheltui peste 100 de milioane de dolari pentru a construi noi baze militare în România şi Bulgaria, care demonstrează angajamentul SUA în regiune, deşi administraţia Obama a renunţat la planurile de instalare a unui scut antirachetă în Cehia şi Polonia.

James Robbins, însărcinat cu probleme de securitate naţională la centrul de reflecţie American Foreign Policy Council, a subliniat însă că apariţia bazelor militare în România şi Bulgaria se înscrie într-o strategie globală de redesfăşurare a forţelor, lansată în primii ani ai administraţiei Bush, care vizează mutarea forţelor americane din Germania către estul continentului. Redesfăşurarea forţelor va fi mai ieftină şi va permite ca acestea să fie mai aproape de Orientul Mijlociu, a explicat el.

Însă, la Moscova, există o altă viziune faţă de situaţia creată. Într-un interviu pentru Nezavisimaia Gazeta, generalul rus Viktor Esin, fost şef al Statutului Major, a spus că "desfăşurarea unor elemente ale scutului antirachetă în Europa de Est şi construcţia unor baze militare în România şi Bulgaria fac parte din aceeaşi schemă de apropiere a infrastructurii militare a NATO de frontierele Rusiei".

De asemenea, Esin consideră că americanii au luat o pauză pentru a se folosi Rusia în realizarea propriilor obiective. În primul rând, pe tema Afganistanului. Obţinând permisul Rusiei de tranzitare a transporturilor sale militare, administraţia Obama a început să desfăşoare pe continentul european aceeaşi politică pe care o desfăşura şi fosta echipă de la Casa Albă.

În acelaşi timp, generalul consideră că Rusia ar trebui să reacţioneze calm, întrucât sistemele "Standard", pe care Polonia a acceptat să le instaleze pe teritoriul său, sunt cu mult sub capacităţile rachetelor interceptoare cu bază terestră BGI. Proiectul promovat de fostul preşedinte american reprezenta un pericol pentru rachetele balistice intercontinentale ale Rusiei, mai scrie publicaţia rusă. "Dacă nu vom participa la construcţia scutului european antirachetă, americanii îl vor construi după propria schemă. Trebuie neapărat să cooperăm cu SUA, atunci interesele noastre pot fi luate în considerare", a spus expertul rus pentru Nezavisimaia Gazeta.

În ceea ce priveşte bazele militare din România şi Bulgaria, decizia de instalare a acestora a fost luată acum câţiva ani, în cadrul NATO. Viktor Esin a subliniat că este necesar ca Rusia să coopereze atât cu SUA şi NATO, cât şi cu România şi Bulgaria pentru a fi la curent cu ceea ce va fi instalat la aceste baze şi pentru a avea o şansă de a influenţa aceste decizii. Se pare Moscova are doar o singură cale de a limita posibilităţile acestor obiective, şi anume să ceară ratificarea textului Tratatutului adaptat al Forţelor Convenţionale în Europa (CFE), a explicat el.

CFE limitează numărul de tancuri şi de alte echipamente militare dintre Atlantic şi munţii Urali. Rusia s-a retras, însă, din acest Tratat în 2007, susţinând că ţările NATO îl ignoră. În februarie 2007, Statele Unite au început negocierile oficiale cu Varşovia şi Praga pentru extinderea scutului antirachetă pe teritoriul american, ceea ce a stârnit nemulţumirea Rusiei, care a decis - şi din cauza aceasta - să-şi suspende participarea la Tratatul pentru Forţele Convenţionale în Europa. Moscova şi-a suspendat participarea la acest Tratat până când textul adaptat al acestuia va fi ratificat de toţi membrii NATO.

Însă, scrie publicaţia rusă, americanii au pus Rusiei drept condiţie retragerea contingentelor militare din Georgia şi din Republica Molodva.
Experţii militari consideră, scrie Nezavisimaia Gazeta, că este necesară reluarea demersurilor referitoare la CFE. "Probabil, Moscova ar trebui să se gândească la posibilitatea modificării statutului forţelor sale de menţinere a păcii din Republica Moldova şi să analizeze iniţiativa Chişinăului referitoare la desfăşurarea observatorilor internaţionali în regiune. Aceasta ar putea deschide drumul spre ratificarea CFE", spun experţii, potrivit Nezavisimaia Gazeta.