România, condamnată la Curtea Europeană pentru poluarea cu cianuri de la Baia Mare
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat marţi hotărârea în cauza Tătar şi Tătar contra României, referitoare la impactul asupra mediului al unei tehnologii bazate pe cianură folosite în extracţia aurului. Curtea Europeană a decis în unanimitate că dreptul celor doi reclamanţi la un mediu sănătos şi protejat a fost încălcat de către România, potrivit APADOR-CH.
Reclamanţii, tată şi fiu, locuitori ai oraşului Baia Mare, s-au adresat Curţii Europene în 2001. Ei s-au plâns că autorităţile române nu au reglementat de o manieră eficace folosirea cianurii şi a altor substanţe toxice de către S.C. Transgold S.A Baia Mare (fostă S.C. Aurul S.A Baia Mare) în procesul tehnologic de extragere a aurului.
Ca urmare a acestui proces tehnologic, vieţile celor doi, care locuiau la 100 de metri de fabrica Aurul, au fost puse în pericol. Problemele reclamate de cei doi au fost evidenţiate de gravul accident care a avut loc în ianuarie 2000 când apă contaminată cu cianuri s-a deversat din lacul de acumulare producând un dezastru ecologic pe cursul râului Tisa.
Curtea Europeană a constatat că autorităţile române nu au impus societăţii Transgold condiţii de funcţionare apte să evite producerea unor prejudicii mediului şi sănătăţii umane. Mai mult, au permis acestei societăţi să funcţioneze şi după accidentul din ianuarie 2000, încălcând principiul precauţiei care ar fi impus o restriţionare a activităţii.
Concluziile studiilor de mediu pe baza cărora s-a permis funcţionarea fabricii Aurul nu au fost niciodată aduse la cunoştinţa publicului, care nu a avut posibilitatea de a le contesta. Deşi dreptul publicului de a participa la luarea deciziilor privind mediul este garantat, autorităţile române au continuat să îl ignore chiar şi după producerea accidentului din ianuarie 2000.
Prin urmare, Curtea Europeană a apreciat că România nu şi-a respectat obligaţia de a analiza corespunzător riscurile pe care activitatea companiei miniere le presupunea şi de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura protejarea dreptului la un mediu sănătos şi protejat, care este garantat ca parte a dreptului la viaţă privată şi de familie.
Hotărârea de marţi este prima în care România este condamnată de Curtea europeană într-un caz legat de protecţia mediului. Concluziile Curţii în această cauză au o importanţă deosebită în contextul efortuilor de a opri un vast proiect de exploatare a aurului la Roşia Montană printr-o tehnologie asemănătoare celei folosite la Baia-Mare.
Curtea Europeană a organizat o audiere publică în acest caz pe 18 octombrie 2007. Din septembrie 2007, reclamanţii au fost reprezentaţi de Directorul executiv al APADOR-CH (Asociţia pentru apărarea drepturilor omului în România - Comitetul Helsinki) şi de o echipă de avocaţi internaţionali.
Roşia Montană Gold Corporation a subliniat că nu are nicio legătură cu accidentul de la Baia Mare din anul 2000, şi nici compania Transgold S.A. Baia Mare
Compania a declarat, ca reacţie la această hotărâre, că mina de la Roşia Montană va fi una dintre cele mai avansate tehnologic din Europa, iar utilizarea cianurii în procesul de extracţie a aurului va fi în conformitate cu standardele stricte prevăzute în legislaţia românească şi europeană privind condiţiile de calitate a factorilor de mediu şi de responsabilitate socială. În cadrul Proiectului Roşia Montană, uzina de procesare este singurul loc unde va fi folosită cianura, doar în spaţiu închis, fără a se efectua nicio operaţiune în aer liber.
"În cadrul Proiectului Roşia Montană, încă din prima zi de funcţionare, o instalaţie de neutralizare a cianurilor va reduce concentraţia de cianuri până la un nivel sub limitele impuse de legislaţia UE, înainte ca deşeurile de uzină să ajungă în iazul de decantare a sterilului. Astfel, concentraţia de cianuri la descărcarea în iaz va fi de 5-7 mg/litru, încă din prima zi de funcţionare a minei.
Totodată, Roşia Montană Gold Corporation, prin acţionarul său majoritar Gabriel Resources, este prima companie din Europa semnatară a Codului Internaţional de Management al Cianurilor, elaborat sub coordonarea Programului de Mediu al Naţiunilor Unite, care recomandă un management riguros al cianurii pe tot ciclul de viaţă al proiectului (transport, depozitare, manipulare, utilizare şi neutralizare).
Codul stabileşte o monitorizare şi raportare periodică, o abordare responsabilă a riscurilor asociate, obligativitatea dezvoltării unor planuri de intervenţie în situaţii de urgenţă şi o comunicare eficientă a acestora cu publicul din zonă.
Este important de subliniat faptul că, în prezent, peste 90% din cantitatea de aur extrasă la nivel mondial este obţinută prin utilizarea cianurii, în peste 400 de mine din întreaga lume", a explicat Roşia Montană Gold Corporation, într-un comunicat.