MENIU

Robert Enke suferea de depresie din 2003

Foto: www.bild.de

Sinuciderea lui Robert Enke nu a fost rezultatul unei depresii de moment, ci al unor tulburări ce şi-au făcut apariţia încă din 2003.

Timp de şase ani a luptat Enke cu depresia, înainte de a ceda şi a-şi pune capăt zilelor.

Primele probleme au apărut în 2003, când a evoluat la Barcelona şi Fenerbahce. Psihologul său, Valentin Makser, a explicat că în acea perioadă Enke suferea de o teamă patologică de eşec. După o perioadă, portarul a început să se simtă mai bine, asta şi datorită succesului înregistrat la Hanovra 96, unde a ajuns în 2004.

Numai că problemele au revenit după decesul fiicei sale Lara, care a murit la vârsta de doi ani, în urma unor probleme cardiace. "În urmă cu şase luni, Robert s-a întors la cabinetul meu. Suferea din nou de depresie, iar asta l-a făcut chiar să rateze câteva antrenamente", a povestit Makser, într-o conferinţă de presă.

Medicul susţine că în ultimele săptămâni Robert părea că a făcut progrese. Numai că, potrivit scrisorii de adio pe care a lăsat-o, starea de bine era doar una aparentă, un rol jucat pentru a nu-i îngrijora pe cei din jur şi pentru a-şi putea pune în aplicare planul de a-şi pune capăt zilelor. "În scrisoarea de adio, el şi-a cerut iertare pentru faptul că ne-a înşelat deliberat pentru a-şi putea îndeplini planul", a precizat Valentin Makser.

"Chiar în ziua în care s-a sinucis m-a sunat şi a anulat toate şedinţele de terapie din următoarele săptămâni, spunând că se simte mai bine", a adăugat psihologul.

Portarul a respins mereu varianta internării şi s-a temut mereu că dacă problemele sale ar ajunge în presă cariera sa ar fi în pericol, şi, mai ales, că autorităţile i-ar putea retrage custodia Leilei, fiica sa adoptivă, în vârstă de opt luni.

Văduva lui Enke, Teresa, a găsit puterea de a veni în faţa presei pentru a vorbi despre soţul ei. "Fazele depresive erau foarte dificile, dar am mai trecut prin astfel de momente la Barcelona şi Istanbul şi am reuşit să le depăşim cu ajutorul doctorului Makser", a spus Teresa Enke.

Ea a subliniat că moartea fiicei lor, Lara, survenită în 2006, la vârsta de numai doi ani, i-a unit foarte mult şi că tocmai de aceea a crezut că va reuşi din nou să-şi ajute soţul să meargă mai departe: "Ne aveam unul pe altul, el avea fotbalul iar acum o aveam pe Leila. Am încercat să-i fiu alături, chiar mergeam cu el la antrenamente. Credeam că dragostea ne va ajuta să trecem peste orice, dar se pare că nu a fost de ajuns".

Robert Enke s-a sinucis marţi seară, aruncându-se în faţa unui tren care circula cu 160km/h. Incidentul s-a petrecut la o trecere de cale ferată din Neustadt am Ruebenberge, în apropiere de Hanovra.

În vârstă de 32 de ani, el avea 8 selecţii la echipa naţională a Germaniei, fiind rezervă la Campionatul European din 2008. Enke şi-a început cariera la Carl Zeiss Jena, după care a continuat la Borussia Monchengladbach (1996-1999), Benfica (1999-2002), dar şi la FC Barcelona, Fenerbahce şi Tenerife. Din 2004, el a evoluat pentru Hanovra 96.