R. Moldova şi-a dat acceptul pentru deschiderea unor consulate româneşti la Cahul şi Bălţi

Acordul privind micul trafic la frontieră dintre România şi Republica Moldova a fost parafat marţi, la Chişinău, după ce delegaţiile au încheiat negocierile asupra textului după o singură rundă de discuţii, purtate luni.

"Normalizarea şi consolidarea relaţiei cu Republica Moldova se va face prin realizări concrete, palpabile. În acest sens, salutăm definitivarea textului Acordului bilateral privind micul trafic la frontieră, care a fost parafat astăzi. Mulţumesc şi felicit delegaţia MAE şi pe colegii lor din MAEIE al Republicii Moldova pentru munca lor profesionistă", a declarat ministrul Cătălin Predoiu.

Totodată, Predoiu a salutat faptul că autorităţile Republicii Moldova şi-au dat acceptul pentru deschiderea consulatelor României la Cahul şi Bălţi. "Această decizie confirmă angajamentul României şi al Republicii Moldova de a acţiona cu hotărâre pentru a întreprinde măsuri clare în interesul cetăţenilor din cele două state. Deschiderea celor două consulate va facilita aplicarea documentului care a fost parafat astăzi", a mai subliniat ministrul interimar al afacerilor externe, Cătălin Predoiu.

La Chişinău, anunţul semnării acestui document juridic important a fost făcut de premierul moldovean. "Finalizarea negocierilor dintre România şi Republica Moldova pe marginea Convenţiei de mic trafic la frontieră într-o singură rundă este un fapt pozitiv ce dovedeşte voinţa politică de la Chişinău şi de la Bucureşti", a declarat marţi Vlad Filat.

"Nu am avut de negociat foarte multe lucruri, deoarece acest acord este unul cadru, este un document comunitar. Noi am discutat anumite chestiuni tehnice, cum ar fi taxa pentru eliberarea permisului special pentru trecerea frontierei, perioada de valabilitate a acestuia, şi alte detalii tehnice care nu ţin de sensul acestei Convenţii. Totul a decurs uşor şi rapid deoarece, după cum spuneam, este un document cadru al UE", a mai spus acesta.

Semnarea convenţiei privind micul trafic la frontiera cu Republica Moldova a fost iniţiată de România în martie 2008, în timpul mandatului fostului ministru de Externe Adrian Cioroianu. România a avut această iniţiativă în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, documente similare fiind semnate de majoritatea statelor de la frontiera UE cu vecinii lor imediaţi. Bucureştiul a transmis Chişinăului un proiect de convenţie, dar autorităţile moldovene de atunci au respins oferta, condiţionând semnarea lui de adoptarea celor două documente controversate care au provocat tensiuni de-a lungul timpului între România şi Republica Moldova - Tratatul politic de bază şi Tratatul de frontieră.

În plus, autorităţile de la Chişinău au cerut includerea întregului teritoriu al Republicii Moldova, inclusiv a Transnistriei, în zona de mic trafic, condiţie aflată în contradicţie cu normele europene, ce reglementează la 30-50 de kilometri de frontierele UE zona în care este permisă libera circulaţie.

Acordul le permite locuitorilor din apropierea graniţei româno-moldovene să fie scutiţi de obligativitatea vizei la trecerea în România, pe o distanţă bine definită de la graniţă. Ei urmează să primească un permis de mic trafic frontalier local, valabil pe o perioadă de minim un an, ce le va permite să se deplaseze liber în zona prestabilită.

România a propus astfel de acorduri şi Ucrainei şi Serbiei, ceilalţi doi vecini ce nu fac parte din Uniunea Europeană. La un moment dat, discuţiile cu Ucraina păreau cele mai avansate şi cele două state se apropiau de semnarea documentului, care a fost amânată însă, în urma apariţiei unor dificultăţi şi neînţelegeri de ultim moment.

Noul guvern democrat-liberal venit la putere în R. Moldova în urma alegerilor legislative anticipate din 29 iulie îşi anunţase printre priorităţile de politică externă semnarea Convenţiei privind micul trafic la frontiera cu România, document pe care partidele ce alcătuiesc coaliţia de guvernare l-au susţinut şi când se aflau în opoziţie. Partidul Liberal Democrat al premierului Vlad Filat a organizat în repetate rânduri mitinguri şi manifestaţii în care cerea guvernului comunist aflat pe atunci la putere să semneze acest acord cu România, care ar fi un instrument în beneficiul locuitorilor moldoveni de la graniţa cu România.

Acordul privind micul trafic de frontieră este strâns legat şi de subiectul deschiderii a două consulate româneşti la Cahul şi Bălţi, un subiect asupra căruia autorităţile române au insistat în ultimii ani. Discuţiile pe această temă durează de câţiva ani, de pe vremea guvernării comuniste de la Chişinău.

Iniţial, partea moldoveană îşi dăduse acordul pentru deschiderea celor două consulate româneşti, dar apoi şi-a retras avizul, în urma tensionării relaţiilor bilaterale. Ulterior, într-un interval de oarecare "dezgheţ" diplomatic, subiectul a fost reluat, iar partea moldoveană şi-a dat acordul pentru consulatul de la Cahul, însă a dorit în contrapatidă deschiderea unui consulat moldovenesc la Iaşi.

Pentru a-şi da acordul pentru consulatul de la Bălţi, Chişinăul sugera în 2008 că ar dori de asemenea reciprocitate şi propunea deschiderea unui consulat la Constanţa.

Ministrul de Externe moldovean, Iurie Leancă, a spus recent că în discuţiile cu partea română va fi abordat şi subiectul deschiderii de noi consulate. "Vom evalua posibilitatea de a deschide consulat la Iaşi, iar unul român la Cahul, că să nu facem cozi la Chişinău", a anunţat Iurie Leancă.