Proiectul Legii Reproducerii Umane Asistate şi Embriologiei, în dezbatere publică

Licenţa nu poate autoriza păstrarea sau utilizarea embrionului după apariţia liniei primitive (la 14 zile de la începerea procesului de creare a embrionului), se mai menţionează în proiect. Potrivit aceluiaşi proiect, intervenţia sau cercetarea medicală din domeniul reproducerii umane asistate are ca scop diminuarea problemelor de infertilitate sau reducerea riscului de apariţie a anomaliilor ereditare.

Legea Reproducerii Umane şi Embriologiei priveşte toate modalităţile de utilizare a spermei, ovulelor şi embrionilor cu aplicare umană şi toate investigaţiile care implică folosirea de embrioni umani vii. Această lege prevede obligaţii pentru centrele de cercetare în sensul practicării unor standarde de calitate şi siguranţă adecvate, furnizării şi înregistrării de informaţii, asigurării de consultanţă. Proiectul de lege interzice utilizarea celulelor germinative feminine recoltate sau derivate de la un embrion sau fetus sau utilizarea embrionilor creaţi prin utilizarea acestor celule. În plus, este interzisă folosirea embrionilor umani hibrizi.

Proiectul Legii Reproducerii Umane Asistate conţine şi un articol care stipulează că este obligatorie asigurarea consilierii necesare cu implicaţiile furnizării unor asemenea servicii de tratament pentru femeile care urmează să primească tratament care implică utilizarea gameţilor unei persoane, a unui embrion creat in vitro sau a unui embrion prelevat de la o femeie.

În proiect se menţionează şi că exercitarea profesiei de medic clinician cu supraspecializare în domeniul reproducerii umane asistate se face în baza avizului de liberă practică eliberat cu acordul Colegiului Medicilor România. De la acest articol fac excepţie embriologii care au o vechime de cel puţin zece ani în domeniu şi au acreditare internaţională la data intrării în vigoare a Legii Reproducerii Umane Asistate.

Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au anunţat, pe 19 octombrie, că Programul naţional de susţinere a cuplurilor ce recurg la fertilizarea in vitro, care va fi funcţional începând din 2010, va acoperi de la bugetul de stat costurile necesare procedurilor pentru 250 de tinere cupluri infertile.

Programul va avea un buget de aproximativ 500.000 de euro anual şi se va adresa, în principal, cuplurilor cu vârsta cuprinsă între 25 şi 40 de ani. Ulterior, membrii Comisiei de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii va stabili şi alte criterii. Ministerul va susţine financiar prima procedură de fertilizare in vitro, urmând ca, în cazul în care este nevoie ca aceasta să fie repetată, costurile financiare ulterioare să fie suportate de către cupluri.

"Este timpul ca infertilitatea să fie recunoscută de către autorităţi ca o problemă medicală ce produce suferinţă şi care necesită compensare. Este corect ca şi pacienţii români să aibă acces gratuit la tratamente medicale dovedite utile. Am avut luni o întâlnire cu reprezentanţii Comisiei de obstetrică -ginecologie a Ministerului Sănătăţii şi am decis că este necesar ca  de anul viitor programele naţionale ale Ministerului Sănătăţii să cuprindă şi o iniţiativă pentru a ajuta tinerele cupluri", a declarat dr. Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Tot Ministerul Sănătăţii a decis, printr-un ordin din 23 septembrie, că procedurile de reproducere umană asistată medical (inseminarea artificială şi fertilizarea in vitro) nu mai pot fi făcute în România de către clinicile care se autofinanţează, indiferent dacă sunt private sau publice.