Procesul educaţional din creşe, una dintre priorităţile programului de guvernare anunţat de Croitoru

Programul de guvernare pe care şi-l asumă echipa Croitoru la capitolul  Educaţie preia o serie din proiectele anunţate de ministrul interimar al Educaţiei, Emil Boc, cum ar fi centrarea procesului de învăţământ pe competenţe şi programul "Şcoala după şcoală". Dar şi unele propuneri din Legea Educaţiei a ministrului Ecaterina Andronescu, printre care finanţarea, încă de naştere, a fiecărui copil, prin deschiderea unui depozit de 500 de euro, la care părintele poate contribui anual, prin virarea a 2% din impozitul pe venit. 

Potrivit programului de guvernare, procesul educaţional va începe de la creşă, iar pentru aceasta, personalul va trebui pregătit pentru "intervenţie sau terapie educaţională". Un obiectiv anunţat este ca, până în 2014,  peste 80% dintre copiii între 3-5 ani să fie cuprinşi în educaţia timpurie, astfel încât se va relua proiectul de construire a 750 de grădiniţe noi.

În ceea ce priveşte formarea elevilor, procesul educaţional se va centra pe competenţe, în număr de opt: comunicare în limba româna şi, după caz, în limba maternă, comunicare în limbi străine, competenţe în matematică şi competenţe fundamentale în ştiinţe şi tehnologii, competenţe digitale, "a învăţa să înveţi", competenţe sociale şi civice, iniţiativă şi antreprenoriat şi sensibilitate şi expresie culturală.

În plus, va fi înfiinţată "banca naţională de itemi de evaluare", pe niveluri de învăţământ şi discipline/module de pregătire, pentru "un sistem naţional unitar de standarde în evaluarea performanţelor la clasă".

În ceea ce priveşte învăţământul universitar, accentul va fi pus pe programele de masterate şi doctorat, toate universităţile care organizează astfel de studii trebuind să obţină acreditarea ARACIS. Universităţile neacreditate de ARACIS pentru studii de masterat şi doctorat nu vor avea diplomele recunoscute de către instituţiile statului, cu "consecinţele salariale şi profesionale necesare", se specifică în program.

Mai mult, studiile de masterat în limbi de circulaţie internaţională şi a doctoratelor în cotutela universităţilor străine de prestigiu vor constitui priorităţi de finanţare. Un alt proiect mai vechi, dar care încă nu este aplicat, este cel al diferenţierii şi ierarhizării universităţilor.

Referitor la descentralizare, programul formulat de cabinetul propus de Croitoru vorbeşte despre reintroducerea concursurilor de angajare a directorilor de şcoli. Concursul va fi organizat de Consiliul de administraţie al şcolii, format din 1/3 membri cadre didactice din şcoală, 1/3 reprezentanţi ai părinţilor şi 1/3 reprezentanţi ai consiliului local. Totodată, vor fi înfiinţate consorţiile şcolare, definite ca "înţelegeri contractuale între unităţile şcolare dintr-o arie geografic", care să permită libera circulaţie a personalului, dar şi "optimizarea utilizării infrastructurii".