MENIU

Procedura de alegere a preşedintelui R. Moldova începe săptămâna viitoare

Foto: RTV

Parlamentul de la Chişinău va iniţia săptămâna viitoare prima etapă a alegerii preşedintelui Republicii Moldova - ultima "probă de foc" - şi cea mai dificilă - pe care o mai are de trecut coaliţia majoritară liberal-democrată pentru a se menţine la guvernare în următorii patru ani.

Deputatul Partidului Liberal, Anatol Şalaru, a declarat pentru NewsIn că la următoarea şedinţă plenară a Legislativului va fi constituită comisia specială pentru alegerea preşedintelui Republicii Moldova, care va gestiona procedura de depunere a candidaturilor şi de vot şi va fixa data la care va avea loc pentru prima încercare de a alege şeful statului.

Data-limită pentru epuizarea tuturor etapelor necesare alegerii preşedintelui expiră la 11 noiembrie.

Dacă alegerile eşuează de două ori, Parlamentul urmează să fie dizolvat şi să fie anunţate noi alegeri parlamentare anticipate. Legislaţia spune însă că Parlamentul nu poate fi dizolvat de două ori într-un singur an, astfel încât, după eşecul Legislativului ales în 5 aprilie de a desemna preşedintele, actualul Parlament format în urma scrutinului anticipat din 29 iulie nu mai poate fi dizolvat în acest an, iar unii jurişti spun chiar că Parlamentul ar mai putea fi funcţional până în toamna anului 2010, urmând ca abia apoi să fie dizolvat şi anunţate alegeri anticipate.

Acest răstimp ar asigura noii majorităţi democratice răgazul necesar pentru stabilizarea şi redresarea din criza economică profundă, democratizarea în domeniul justiţiei şi a audiovizualului public şi pentru preluarea tuturor pârghiilor guvernării. Funcţia de şef de stat până la noile alegeri ar urma să fie asigurată prin interimat de preşedintele Parlamentului, liberalul Mihai Ghimpu.

Candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană, alianţa de guvernare, pentru funcţia de şef de stat este preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu. AIE nu are însă suficiente mandate pentru a alege şeful statului, pentru care sunt necesare 61 de voturi, astfel încât este nevoie de susţinerea a cel puţin opt deputaţi comunişti. Comuniştii au respins însă categoric ideea de a-l vota pe Lupu preşedinte atât timp cât PD continuă să facă parte din AIE. Lucrurile s-ar putea schimba totuşi, dacă Marian Lupu ar abandona AIE şi ar crea o coaliţie de centru-stânga alături de comunişti, spun liderii PCRM.

Marian Lupu a declarat însă presei că opţiunea PD a fost declarată încă după scrutin, odată cu constituirea AIE, iar discuţiile la acest capitol "sunt tardive", pentru că a fost deja ales preşedintele Parlamentului şi învestit Guvernul. "Dacă aş fi ales calea garantată pentru alegerea şefului statului, de mult formam coaliţia de centru-stânga. Din momentul în care PD a mers pe calea de participare la AIE, această cale este cea pe care o vom urma şi pe viitor, chiar şi cu prezenţa acestui element negarantat, foarte periculos pentru o ţară - că şeful statului nu va fi ales şi vom intra în noi alegeri anticipate", a spus Marian Lupu.

Preşedintele PD a menţionat că este necesară continuarea dialogului cu Partidul Comuniştilor pe marginea acordării celor opt voturi pentru alegerea şefului statului. "Important este ca acest dialog să aducă şi rezultate", a spus Lupu.

Anatol Şalaru spune că există anumite semnale care îl fac să creadă că cele opt voturi lipsă s-ar putea, totuşi, găsi la comunişti, întrucât "din exterior pare că Partidul Comuniştilor este un monolit, dar pe interior este boştor" (mâncat pe interior - n.r.).