Prezenţă ridicată la vot a românilor din diaspora

Până la deschiderea secţiilor de votare din România, cetăţenii români au început deja să voteze în 42 de secţii de votare din străinătate.

Pe baza informaţiilor primite de la misiunile României, pâna la ora 16.00, ora României, la secţiile de vot deschise în străinătate au votat, pe baza estimărilor preşedinţilor secţiilor, aproximativ 61.400 de cetăţeni români.
Participarea cea mai numeroasă s-a înregistrat la cele 4 secţii de vot din Republica Moldova, în Italia - Milano, Roma, Treviso, Franţa - Paris,  Spania - Castellon, Zaragoza, Coslada, Grecia - Atena, Belgia - Bruxelles, Anglia -Londra.

La ora 15.00 a început votul în secţiile de la Mexico City şi la alte secţii de votare din SUA: cele patru secţii de votare din Chicago, secţiile din Dallas, Houston, Larose, Niles şi Minneapolis,  la ora 16.00, ora României s-a deschis secţia de vot de la Phoenix,  iar la ora 17.00 ora României  restul secţiilor din SUA.

Peste 13.800 de români au votat, până la ora 13.00, ora României, în cele 55 de secţii din Italia, în timp ce în Spania, până la ora 11.00, îşi exprimaseră opţiunea 7.800 de alegători, potrivit estimărilor preşedinţilor secţiilor de votare. Prezenţa la vot pare destul de ridicată în străinătate, având în vedere că la primul tur, până la ora 14.00, ora României, 6.200 de români votaseră în Italia.

Votul românilor de peste hotare se desfăşoară pe parcursul a 35 de ore, ca urmare a decalajelor de fus orar. Astfel, primul loc de pe glob unde românii au putut vota a fost secţia din Auckland, Noua Zeelandă, deschisă la ora 20.00, ora României. Votul în Noua Zeelandă s-a încheiat deja, la ora 10.00, ora României, iar la vot s-au prezentat 175 de votanţi, mai mulţi ca la primul tur de scrutin, când au votat 170 de cetăţeni. Primul cetăţean român care a votat  pentru turul doi al alegerilor prezidenţiale, la secţia din Auckland, a fost ambasadorul României în Australia, Mihai Stuparu. Mihai Stuparu a venit de la Canberra pentru a sărbători Ziua Naţională a României în comunitatea românească din Noua Zeelandă, eveniment organizat de Ambasada României în colaborare cu Asociaţia Doina a românilor din Auckland, pe data de 5 decembrie.

De asemenea, secţiile de votare din Canberra, Sydney şi Melbourne, Australia (a doua ţară după Noua Zeelandă unde a început votul pentru românii din străinătate) s-au închis duminică ora 12.00, ora României. În Australia  votul a început de sâmbătă seară, ora 22.00 (ora României) până duminică, ora 12.00, ora României. În total, pe baza estimărilor preşedinţilor secţiilor de votare în Australia au votat aproximativ 540 de cetăţeni români. O fotocronică a desfăşurării votului în străinătate poate fi vizualizată aici.

Ultimele secţii s-au închis astăzi la ora 7.00, ora României, pe coasta de vest a Statelor Unite.

În New York au votat mai multe persoane decât în primul tur. În jur de 1.150 de persoane s-au prezentat la urne în metropola americană, faţă de 800 de persoane care au venit la votul din primul tur. De această dată nu s-au mai format cozi la urne, iar oamenii au declarat că au fost motivaţi să vină la vot de rezultatele strânse ale votului din ţară. O alegătoare a declarat că a fost rugată de părinţi să meargă la vot.

În Republica Moldova  au fost deschise pentru turul doi al alegerilor 13 secţii de vot. În total sunt 130.000 de cetăţeni români care au fost aşteptaţi la urne. La secţiile de vot din Chişinău s-au format cozi înainte de deschiderea urnelor.

În Franţa au fost pregătite 9 secţii, în Marea Britanie 8, în Grecia 6, în Germania 5, în Ungaria şi Belgia câte 4, în Rusia 3, iar în Bulgaria două. În Statele Unite au fost amenajate 28 de secţii, în Canada 4, iar în Australia 3.

Ministerul de Externe a organizat secţii de vot şi în teatrele de operaţiuni unde sunt militari români: două secţii în Kosovo şi 3 în Afganistan.

Cei aproape două milioane de români cu drept de vot din afara ţării îşi pot alege preşedintele în 294 secţii de votare organizate de MAE în toate colţurile lumii.

Surpriza primului tur de scrutin oganizat în străinătate a fost prezenţa-record înregistrată, 94.383 de români de peste hotare exprimându-şi votul pentru prezidenţiale şi referendum. În 22 noiembrie a fost depăşit astfel recordul de 75.000 de români din diasporă, care au votat la referendumul din 2008 pentru demiterea preşedintelui României.

MAE a trimis în străinătate pentru votul din 6 decembrie 600.000 de buletine de vot, iar în urma analizei scrutinului din 22 noiembrie s-au operat anumite modificări în repartizarea buletinelor de vot pe ţări şi pe secţii. Astfel, ministerul a suplimentat numărul buletinelor de vot trimise în Italia, dar a redus numărul de buletine trimise în Spania sau în Statele Unite. Mai exact, faţă de 167.600 de buletine trimise în Italia pentru 22 noiembrie, acum au fost trimise 189.100. În Spania, numărul buletinelor de vot a scăzut de la 155.200 la 142.266, iar în SUA de la 44.076 la 40.000. Pentru R. Moldova, numărul buletinelor de vot a rămas neschimbat, anume 52.000.

Românii care vor vota în străinătate au nevoie de următoarele documente: cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul de serviciu, paşaportul simplu sau titlul de călătorie.

O fotocronică a desfăşurării votului în străinătate poate fi vizualizată aici. Fotocronica va fi actualizată pe tot parcursul desfăşurării procesului de votare în străinătate.