Presa nu va publica exitpolluri după referendumul din Irlanda

Trei milioane de alegători irlandezi, adică mai puţin de 1% dintre europeni, au decis vineri soarta Tratatului de la Lisabona, sub privirea atentă a UE, care speră că textul va fi aprobat, aşa cum anunţă sondajele.

"Irlanda votează astăzi (vineri - n.red.) viitorul Europei", titrează ediţia din Irlanda a The Sun. "Ziua în care toţi ochii sunt îndreptaţi spre Irlanda", scrie şi Irish Daily Mail.

Secţiile de votare s-au deschis la ora locală 07:00 (09:00 ora României) şi se vor închide la ora locală 22:00 (24:00 ora României). Potrivit sondajelor, între 48% şi 68% dintre irlandezi susţin textul, în timp ce între 17% şi 33% i se opun. Susţinătorii tratatului au avertizat, însă, în legătură cu un "exces de încredere".

La 12 iunie 2008, 53,4% dintre alegătorii irlandezi, au respins tratatul, destinat să asigure o mai bună funcţionare Uniunii Europene cu 27 de membri. Acest "nu" sincer al irlandezilor a împiedicat aplicarea textului, care trebuie să fie ratificat de toate cele 27 de ţări membre UE pentru a intra în vigoare.

Dublinul, singura capitală europeană obligată de Constituţie să supună Tratatul unui referendum, a acceptat să-i cheme din nou pe irlandezi la vot, în schimbul unor garanţii oferite de Bruxelles pentru a calma temerile ce au influenţat rezultatul negativ din 2008: UE nu se va atinge de o serie de "caracteristici celtice", cum ar fi interzicerea avortului, neutralitatea militară şi administrarea propriului sistem de taxe. În plus, în cazul unei victorii a "da", Irlanda îşi va păstra comisarul european în Executivul de la Bruxelles.

Preşedintele polonez Lech Kaczynski a promis să parafeze Tratatul imediat după ce va fi aprobat de irlandezi, dar în Cehia semnarea atârnă de bunăvoinţa preşedintelui eurosceptic Vaclav Klaus şi de o decizie a Curţii Constituţionale.

"Un alt 'nu' ar arunca UE în plină criză", scrie Irish Examiner, care pledează pentru aprobarea textului, pentru a evita "pătarea reputaţiei internaţionae a Irlandei", în special pe pieţele financiare.

Şi premierul Brian Cowen le-a cerut alegătorilor să voteze pentru a ajuta (ţara - n.red.) să îşi refacă economia", afectată grav de criză. Recesiunea ar putea ajuta textul, apreciază analiştii.
Aproape toate forţele parlamentare susţin Tratatul de la Lisabona, la fel ca şi cei mai importanţi oameni de afaceri, precum Michael O'Leary, şeful companiei irlandeze Ryanair.

În faţa taberei susţinătorilor lui "da", din care fac parte majoritatea formaţiunilor politice parlamentare, cu excepţia micului partid naţionalist Sinn Féin, adepţii lui "nu" reprezintă în schimb o grupare amestecată, mergând de la catolicii conservatori la pacifiştii de stânga. Ganley este reprezentantul oficial al acestei taberei, dar poziţia sa este slăbită de înfrângerea suferită de partidul său Libertas la alegerilor europene din iunie.

Susţinătorii lui "nu" se bazează totuşi pe lipsa de popularitate a guvernului Cowen (11% din opiniile favorabile) pentru a susţine votul negativ la referendumul de vineri.

"Reţineţi-vă furia pâna la următoarele alegeri legislative", îi îndeamnă pe alegători Enda Kenny, liderul Fine Gael, primul partid de opoziţie de la Dublin angajat, de asemenea, în favoarea lui "da". Rămâne de văzut dacă irlandezii vor avea răbdare sau vor profita de referendumul din 2 octombrie pentru a sancţiona guvernul condus de Brian Cowen.