MENIU

Politicienii ruşi urmăresc cu îngrijorare evenimentele din R. Moldova, se arată într-un comentariu

Foto: NewsIn

Politicienii şi experţii ruşi urmăresc cu îngrijorare evenimentele din Republica Moldova, deşi preşedintele Parlamentului, care deţine şi funcţia de preşedinte al ţării, Mihai Ghimpu, a dat asigurări că nu vrea unificarea cu România şi nici înrăutăţirea relaţiilor cu Rusia.

Preşedintele parlamentului de la Chişinău, care deţine şi funcţia de preşedinte al Republica Moldova, Mihai Ghimpu, l-a asigurat joi pe şeful administraţiei preşedintelui rus, Serghei Narîşkin, că noua conducere de la Chişinău nu va schimba relaţia cu Rusia.

De asemenea, Ghimpu a susţinut că "R.Moldova nu intenţionează să intre în componenţa României. Însă, în acelaşi timp, deja a făcut paşi în vederea apropierii moldo-române", se arată într-un comentariu postat joi pe site-ul agenţiei ruse RIA Novosti. Astfel, "el (Ghimpu - n.r.) a anulat regimul de vize cu România, care a fost introdus după protestele din aprilie de fostul preşedinte moldovean Vladimir Voronin. Apoi, a admis deţinerea dublei cetăţenii pentru demnitarii de stat, interzisă de liderul comuniştilor Vladimir Voronin, în 2007", reaminteşte autorul comentariului.

Articolul mai arată că admiterea dublei cetăţenii reprezintă un pas proromânesc. "Mulţi dintre politicienii care fac parte din AIE (Alianţa pentru Integrare Europeană - n.r.), al cărei membru este şi Ghimpu, au relaţii strânse cu România. Şi dubla cetăţenie reprezintă, bineînţeles, un pas proromânesc.

De asemenea, preşedintele interimar al Republicii Moldova a făcut o serie de declaraţii în care a spus că naţiunea moldovenească a fost inventată de URSS. Însă, imediat după aceste afirmaţii, el a explicat: \'Am spus că eu, ca orice persoană, am o anumită viziune asupra oricărei probleme. Însă nu am spus că voi duce o politică în această direcţie. Dacă vorbesc limba română, această nu înseamnă că sunt pentru unificarea cu România. Da, sunt unionist. Însă eu sunt preşedintele partidului (Partidului Liberal - n.r.), care are un program şi sunt obligat să ţin cont de acesta\'", reaminteşte autorul comentariului.

"În programul Partidului Liberal, pe care îl conduce Ghimpu, într-adevăr nu există obiectivul unirii celor două state. Aceast obiectiv nu este prezent nici în programul altor partide liberale", se subliniază în comentariul postat pe RIA Novosti.

"Politicienii şi experţii ruşi urmăresc cu îngrijorare evenimentele din R. Moldova, stat membru al CSI (Comunitatea Statelor Independente - n.r.), apropiat de noi (Rusia - n.r.) nu doar din punct de vedere geografic. La Moscova într-adevăr sunt îngrijoraţi că noua situaţie politică de la Chişinău totuşi ar putea împinge R. Moldova la o încercare de unire cu România sau la pierderea statutului de neutralitate a ţării, consfinţit în Constituţia Republicii Moldova (...)", consideră autorul articolului.

Totuşi, el reaminteşte că sondajele de opinie arată că majoritatea populaţiei R. Moldova se exprimă împotriva unirii cu România.
"Pe de o parte, la ce ar folosi unirea României şi a Republicii Moldova celor care o susţin?, se întreabă autorul. Acum, obţinând puterea, ei (cei care susţin unificarea - n.r.) devin o elită independentă, care ţine în propriile mâini resursele administrative.

Astfel, există vreun sens să mergi în subordinea elitei româneşti, care are propriile interese locale?", se întreabă autorul articolului. Pe de altă parte, se arată în comentariu, "pentru românizarea Republicii Moldova este nevoie de unirea ei cu România. Câţiva paşi încă, asemănători celor anulării regimului de vize şi de trecere de la alfabetul chirilic la cel latin, şi nu va mai rămâne nicio urmă a identităţii moldoveneşti. Posibil, tocmai aceşti paşi i-au avut în vedere politicienii ruşi, când au vorbit de îngrijorare în relaţia cu Republica Moldova", presupune autorul comentariului.

De altfel, "încă nu se ştie cine va avea ultimul cuvânt în confruntarea dintre liberalii şi comuniştii de la Chişinău, pentru că, potrivit legilor moldoveneşti, pentru alegerea preşedintelui ţării sunt necesare 61 de mandate în legislativ, iar liberalii deţin 53 de mandate", conchide autorul.