Piraţii somalezi trăiesc în case fără apă şi curent, dar au maşini de teren scumpe
Piraţii somalezi îşi asigură pe cât se poate o viaţă de lux cu răscumpărările plătite de armatori, şi deşi majoritatea aşezărilor nu au curent electric şi nici apă curentă, maşinile de teren scumpe nu lipsesc.
Anul acesta, bandele de piraţi somalezi au deturnat aproape 30 de vase, în timp ce tot anul trecut capturaseră 42. Comunitatea internaţională a început să ia măsuri, desfăşurând vase în largul coastei estice a Africii, dar nici acest lucru nu îi descurajează pe piraţi.
Pe plaja însorită de la Hobyo, doi bărbaţi îşi strâng mâinile după ce tocmai au încheiat o înţelegere. Ei vor să îşi unească forţele şi să înfiinţeze o nouă bandă de piraţi, după ce îşi vor primi fiecare partea din răscumpărarea pentru vasul grecesc MVAriana la a cărui capturare au luat parte. "Am încheiat afacerea. Nu ne mai gândim", spune tânărul Roble, de 28 de ani, vesel şi entuziasmat. "O să mă retrag după două sau trei atacuri reuşite, dar nu acum".
Satul este plin de modele pentru piraţii aspiranţi, ca şi pentru cei care vor să se lase de meserie. Un fost coleg al lui Roble s-a retras devreme şi şi-a investit banii în distribuţia de khat, o plantă cu uşoare proprietăţi narcotice foarte populară printre somalezi. Afacerea îi merge destul de bine ca să-şi permită transporturi zilnice cu marfă din Kenya vecină. "Datorită lui, avem khat în fiecare zi", explică Roble.
Ca mulţi somalezi, primarul satului Hobyo spune că pirateria a fost alimentată de pescuitul ilegal şi de abandonarea de deşeuri în largul coastei somaleze. Localnicii afirmă că, neavând marină sau coastă de gardă care să le protejeze apele, traulerele din Europa şi Asia pescuiesc fără autorizaţie în zonă sau aruncă încărcături toxice. Deşi este de acord că trebuie să se facă ceva, primarul Saed Aden spune că pirateria nu este soluţia. "Am încercat să îi alungăm, dar nu avem oamenii şi armele necesare pentru a face acest lucru".