Peste 3.000 de români au semnat o petiţie împotriva introducerii tichetelor de sănătate

"Nu este normal să asigur supravieţuirea sistemului sanitar actual, în condiţiile în care oricum trebuie să medicul, altfel rişti să chemi popa", a precizat, pe site-ul petitieonline.ro, unul dintre semnatarii petiţiei.

Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, a precizat recent că, dacă peste 50% dintre români nu sunt de acord cu introducerea tichetelor de sănătate, această măsură nu va fi aplicată împotriva voinţei populaţiei. Astfel, Ministerul Sănătăţii efectuează sondaje lunare, până în septembrie. Dacă mai puţin de jumătate dintre români se vor pronunţa împotriva tichetelor, acestea vor fi utilizate începând cu 1 septembrie.

Tichetul pentru sănătate desemnează contribuţia personală a pacientului la plata serviciilor de sănătate, a medicamentelor şi a dispozitivelor. Acesta se va aplica în medicina primară, la medicul de familie, la medicul specialist şi în spitale, însa nu şi pentru asistenţa medicală de urgenţă, potrivit ministrului Sănătăţii.

Tichetul va reprezenta o sumă de bani, în limita a cel mult 600 de lei pe an, pe care pacientul o va plăti la unităţile sanitare pentru anumite servicii medicale, inclusiv consultaţii, spitalizări, analize de laborator şi alte investigaţii. Excepţie face asistenţa medicală de urgenţă, unde serviciile rămân gratuite. Dacă, însă, un pacient se prezintă la Urgenţă, iar acolo se va constata, ulterior, că respectivul caz nu reprezinta, de fapt, o urgenţă medicală, el va trebui să plătească pentru serviciile de 20 de lei.  

Categoriile defavorizate vor fi protejate, fiind scutite de la plata tichetelor. Astfel, persoanele asistate social, pensionarii cu mai puţin de 700 de lei pe lună, şomerii, tinerii sub 18 ani şi persoanele cu handicap nu vor plăti tichete pentru sănătate. Suma anuală a contribuţiilor pentru aceste categorii, care trebuie susţinută din fonduri publice, este estimată la 550 de milioane de lei. 

Potrivit estimărilor Ministerului Sănătăţii, un pacient va avea, în medie, o contribuţie personală prin tichete de 350 de lei pe an. Suma reprezintă contravaloarea a circa 2 episoade de spitalizare continuă, 2 spitalizări de câte o zi, 6-8 vizite la medicul de familie, 4 vizite la medicul specialist, o vizită la domiciliu, 10 analize de laborator, o investigatie radiologică şi o investigaţie de înaltă performanţă.

Intervenţiile chirurgicale şi analizele în spitale vor rămâne gratuite, în sensul că ele se acoperă integral din contribuţiile la asigurările de sănătate. În spital, pacientul va plăti suplimentar prin tichetul pentru sănătate doar pentru internare, şi nu mai mult de 50 de lei pe un episod de internare care presupune mai mult de două zile, indiferent de durată. În spital se vor mai plăti şi eventuale investigaţii de înaltă performanţă, însă nu mai mult de 200 de lei - cât va costa pacientul o investigaţie de înaltă tehnologie precum un RMN cu substanţă de contrast.

Odată cu introducerea tichetelor, prezenţa medicului de familie la cabinet va fi de şapte ore/zi, concomitent cu încurajarea vizitelor la domiciliu, care vor fi acoperite parţial din fonduri publice, spre deosebire de situaţia actuală, în care vizitele în afara programului de lucru sunt suportate integral de pacient.

Ministrul Sănătăţii estimează că, în urma introducerii sistemului de tichete, vor fi colectate de la populaţie peste 700 de milioane de lei. Fondurile rezultate din tichetele pentru sănătate vor rămâne la furnizorul de servicii, adică la personalul medical şi la spitale. Din aceste sume se vor putea suplimenta atât fondurile pentru investiţii, cât şi veniturile personalului medical.