Pasajul Basarab trebuia declarat de utilitate publică de Guvern, din cauza monumentelor istorice
Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis, în februarie, că Pasajul Basarb nu este de utilitate publică, deoarece unele imobile din zona supusă expropierii în vederea realizării lucrărilor de la pasaj sunt monumente istorice, potrivit motivării.
Mai mult, instanţa a constatat că lucrările la Pasajul Basarab nu erau înscrise în planurile urbanistice ale Municipiului Bucureşti.
De asemenea, Curtea de Apel Bucureşti a mai arătat că, în cazul lucrărilor la Pasajul Basarab, nu exista niciun dosar de cercetare prealabilă care să ducă la concluzia necesităţii lucrărilor, concluziile cercetării fiind "subiective şi arbitrare".
Curtea de Apel Bucureşti a respins definitiv, pe 2 februarie, recursul Primăriei Capitalei împotriva deciziei instanţei inferioare, potrivit căreia pasajul suprateran Basarab nu este considerat de utilitate publică, hotărârea fiind luată în cadrul procesului deschis de două organizaţii neguvernamentale.
Guvernul a decis, însă, pe 25 februarie, adoptarea unei ordonanţe de urgenţă pentru continuarea lucrărilor la pasajul Basarab, ordonanţă votată de Senat pe 6 aprilie.
Municipalitatea a avut avizul ministerului Culturii la data declarării pasajului ca utilitate publică. Pe traseul Pasajului Basarab, un singur obiectiv vizat de exproprieri a fost pe lista monumentelor istorice şi anume Poarta Fabricii de Bere Griviţa, dar între timp şi acesta a fost declasat, susţinea Primăria.
Două organizaţii neguvernamentale, Centrul pentru Resurse Juridice şi Fundaţia Terra Mileniul III, au atacat, în instanţă, hotărârea municipalităţii de a declara pasajul Basarab de utilitate publică. Tribunalul Bucureşti a admis motivele invocate de cele două ONG-uri şi consideră că printre imobilele ce urma să fie demolate se află şi monumente istorice, care nu pot fi demolate decât în baza unei hotărâri de Guvern, nu printr-o hotărâre de Consiliu General al Muncipiului Bucureşti.
Proiectul pasajului Basarab a fost iniţiat de către fostul primar general al Capitalei şi actualul preşedinte al României, Traian Băsescu. Proiectul a fost propus municipalităţii de către specialiştii japonezi, în urma unui studiu realizat în 1998, pentru decongestionarea traficului.
După ce la şefia Primăriei Generale a venit Adriean Videanu, oamenii din zona Titulescu nu au fost de acord cu construcţia pasajului şi au protestat în nenumărate rânduri, însă consilierii municipali au aprobat proiectul.
Pentru ca pasajul să poată fi construit, municipalitatea a început procedurile de expropiere a 80 de propietari care aveau case şi terenuri în zona unde va fi noul pasaj.
Mai multe articole despre:
magistraţi
guvern
Basarab
pasaj
monumente istorice
imobile
expropiere
utilitate publică