Parlamentul austriac anchetează mai multe suspiciuni de spionaj în care sunt implicaţi membrii săi
O comisie de anchetă a Parlamentului austriac investighează, începând de vineri, mai multe suspiciuni de spionaj din legislativ, de la interceptarea convorbirilor telefonice ale aleşilor până la presupusa manipulare a unui deputat de extremă-dreaptă de către Kazahstan.
Comisia, formată din 17 membri din cele cinci partide reprezentate în Parlament, a fost creată după ce s-a aflat despre verificarea comunicaţiilor iniţiate de deputatul BZÖ (extremă-dreapta) Peter Westenthaler de pe telefonul său mobil, într-un dosar de trafic de droguri în care a fost audiat ca martor. Deputaţii vor încerca să strabilească dacă au avut loc şi alte interceptări telefonice de acest tip de la începutul precedentei legislaturi, în 2006.
În Austria interceptările telefonice nu sunt ilegale, dacă sunt autorizate de un judecător. Astfel, telefoanele parlamentarilor pot fi ascultate la fel ca ale oricărui alt cetăţean, fără să fie nevoie de ridicarea imunităţii.
Un alt dosar se referă la o presupusă intrigă a serviciilor secrete din Kazahstan. Potrivit serviciului de contraspionaj austriac, acestea au încercat să obţină informaţii despre Rahat Aliev, fostul ginere al preşedintelui ţării din Asia Centrală, Nursultan Nazarbaiev, prin intermediul unei întrebări parlamentare adresată de deputatul Harald Vilimsky (FPÖ).
În anul 2009, doi poliţişti austrieci au fost suspendaţi pentru că au încercat, în mod ilegal, să afle unde se află reşedinţa lui Aliev din Austria, stat unde acesta s-a refugiat după ce a căzut în dizgraţie.
Austria a refuzat să îl extrădeze pe Rahat Aliev, condamnat în lipsă la 40 de închisoare în Kazahstan, apreciind că nu au fost reunite condiţiile unui proces echitabil.
Ambasada Kazahstanului la Viena şi Vilimsky au negat acuzaţiile. Acesta din urmă a afirmat că a vrut să verifice conţinutul unei scrisori de protest trimise de ambasada Kazahstanului la Viena în legătură cu Aliev, adresată autorităţilor şi despre care el ştia.
Comisia de anchetă, a 18-a după 1949, va încerca şi să stabilească dacă agenţi ai celor două servicii de informaţii militare au transmis ilegal informaţii partidului de extremă-dreapta FPÖ şi celui ecologist Die Grünen.
De asemenea va studia acuzaţiile reciproce se spionaj formulate de FPÖ şi de deputatul ecologist Karl Öllinger. Acesta din urmă a respins acuzaţiile de spionaj şi a explicat că nu a făcut decât să ancheteze activităţile cu conotaţie neonazistă de care este suspectat cel de al treilea preşedinte al Parlamentului austriac, alesul de extremă-dreapta Martin Graf.
Graf a publicat pe site-ul său presupuse e-amailuri trimise de Öllinger unui poliţist specializat în informatică. Ecologiştii au vorbit de un furt de date. Un element care complică şi mai mult ancheta este că insigna unui specialist în informatică din grupul parlamentar al FPÖ a fost găsită într-o toaletă a ecologiştilor din Parlament.
Fără să aibă dreptul să impună sancţiuni, comisia de anchetă parlamentară din Austria este un organism pur politic. Martorii sunt obligaţi să spună adevărul, dar pot refuza să se exprime, în cazul în care nu le cere majoritatea de două treimi din parlamentari să o facă.