MENIU

Parlamentari britanici critică scutul american antirachetă

Foto: wordpress.com

Scutul american antirachetă riscă să nu consolideze securitatea Europei, ci să afecteze interesele NATO, dacă va fi desfăşurat în pofida opoziţiei ruse, avertizează Comisia de externe a Parlamentului britanic într-un raport.

Statele Unite afirmă că sistemul antirachetă vizează să contracareze eventuale atacuri lansate de ţări-problemă, precum Iranul, dar proiectul este perceput de Rusia drept o ameninţare. În aceste condiţii, Moscova a cerut în repetate rânduri Washingtonului să renunţe la a instala 10 rachete de interceptare în Polonia şi un radar în Cehia, ambele state foste republici comuniste, în prezent membre NATO.

Comisia pentru Afaceri Externe a Senatului şi-a exprimat rezervele în legătură cu planul american, potrivit raportului despre arme de proliferare în masă.

"Conchidem că, dacă desfăşurarea va fi făcută în pofida opoziţiei Rusiei, ar putea fi foarte dăunătoare pentru interesele NATO privind securitatea", avertizează parlamentarii, fără a elabora. Moscova a ameninţat că va desfăşura rachete Iskander, cu rază scurtă de acţiune, în enclava Kaliningrad situată între membrii NATO Polonia şi Lituania, în replică la scutul antirachetă.

Dacă va fi elaborat un sistem antirachetă în Europa, ar trebui să fie un proiect comun al Statelor Unite, NATO şi Rusiei, potrivit textului.

Decizia Londrei de a permite folosirea a două baze ale aviaţiei militare britanice, RAF, în cadrul sistemului american de apărare antirachetă este "regretabilă, ţinând cont de faptul că dezvoltarea sistemului de către Statele Unite implică retragerea lor din Tratatul pentru rachete balistice", subliniază parlamentarii. Washingtonul s-a retras din acest tratat în 2002.

Guvernul britanic susţine dezvoltarea scutului antirachetă de către cel mai apropiat aliat al său şi a permis Statelor Unite să folosească două baze RAF din nordul Angliei, Menwith Hill şi Fylingdales, pentru a primi date radar şi de la sateliţi pentru sistem. Preşedintele Barack Obama şi-a luat angajamentul să continue proiectul atât timp cât Iranul reprezintă o ameninţare, prin programul său nuclear.

Comisia a avertizat că există riscul ca o conferinţă de anul viitor, consacrată revizuirii Tratatului de neproliferare nucleară, să eşueze dacă cele cinci puteri nucleare cunoscute - Statele Unite, Rusia, China, Franţa şi Marea Britanie - nu vor face un pas decisiv pentru dezarmare nucleară.

Premierul Gordon Brown a declarat în luna martie că Marea Britanie este dispusă să îşi includă arsenalul nuclear în discuţiile pentru controlul multilateral al armelor. Această decizie a determinat presa să speculeze că Guvernul ar putea fi dispus să renunţe la planurile de a înlocui sistemul învechit de armament nuclear pentru submarine Trident cu un sistem nou, al cărui cost este estimat la până la 20 de miliarde de lire sterline (33 de miliarde de dolari), în condiţiile crizei economice şi recesiunii.

Parlamentarii au cerut Guvernului să precizeze "dacă există condiţii în care Marea Britanie ar fi dispusă să îşi suspende" acest program.