Părinţii britanici dezamăgiţi se reunesc pe YouTube pentru a pune la punct o reţea şcolară
Părinţi britanici dezamăgiţi de situaţia şcolilor de stat şi de taxele imense ale şcolilor private pun la cale, pe YouTube, construirea unei reţele de şcoli în stil suedez, instituţii non-profit pe care să le conducă chiar ei, scrie Times Online.
Părinţi din Acton, Bristol şi Birmingham au publicat pe site-ul YouTube
o serie de filmuleţe în care îşi spun păsurile legate de educaţia de
stat şi susţin înfiinţarea unei reţele de şcoli "suedeze" la nivel
naţional, de administrarea cărora să se ocupe singuri.
Ideea le-a venit părinţilor din Acton după o întâlnire informală în
casa scriitorului Toby Young, după ce au servit câte o porţie de
lasagna. Grupul de părinţi a discutat despre taxele astronomice de la
şcolile private, despre educaţia de stat, pe care o consideră
frustrantă şi despre mărimea "scandaloasă" a claselor. Astfel le-a
venit ideea de a se ridica şi de a lupta împotriva unui guvern care nu
a reuşit să-şi respecte promisiunile.
Planurile părinţilor britanici de a pune la punct o reţea de zeci de
şcoli de acest tip au fost asumate şi de Conservatori, care le-au
transformat în iniţiativa "New Schools Network" angajându-se, dacă vor
câştiga alegerile, să pună la punct 3.000 de astfel de şcoli în stil
suedez. YouTube şi alte site-uri de socializare au devenit "unelte" în
această campanie.
Toby Young plănuieşte să organizeze pentru început o şcoală care să
primească 72 de copii pe an care să fie finanţaţi de către guvern cu
câte 5.000 de lire pe an. Comitetul care îi susţine proiectul, format
dintr-un bancher, un antreprenor şi un restaurator, are o listă cu şase
locuri posibile în care ar putea fi înfiinţată şcoala, însă se
confruntă cu criticile celor care îl acuză că ar fi doar un "cavaler
metropolitan al conservatorilor".
Pentru început părinţii trebuie să găsească fonduri pentru că deşi
conservatorii cu promis finanţare pentru fiecare copil înscris, rămân
costurile clădirii în sine, fără a mai pune la socoteală rechizitele,
cărţile şi profesorii.
Când Suedia a introdus acest sistem la începutul anilor '90, după o
perioadă de recesiune şi criză bancară, au fost luaţi bani de la
birocraţii administraţiei publice locale şi redirecţionaţi către noile
şcoli, care au fost deschise în condiţii umile, în birouri scoase din
funcţiune sau biblioteci.
Părinţii britanici se gândesc însă la modalităţi ingenioase pentru a
asigura sediile - un grup de părinţi din Birmingham strânge fonduri de
la localnici, iar alţii încearcă să convingă consiliile locale să le
ofere spaţii cu o chirie redusă.