O petiţie pentru folosirea limbii maghiare pe clădiri istorice, înmânată primarului din Cluj-Napoca

Iniţiativa strângerii de semnături aparţine Mişcării Angajament Civic (CEMO) şi portalului de ştiri Transindex, acţiunea fiind începută în urmă cu o săptămână. Până joi, au fost strânse 22.500 de semnături, din care aproximativ 60% sunt din străinătate.

"Mişcarea Angajament Civic militează pentru drepturile omului şi, în acest context, am organizat această petiţie în legătură cu declaraţia domnului primar din 7 mai, în care domnul primar a declarat că limba maghiară nu este limbă internaţională şi din cauza aceasta nu poate să apară pe plăcuţele amplasate pe diferite monumente. Semnatarii acestei petiţii solicită ca limbile maghiară şi  germană să apară pe plăcuţele informative care urmează a fi montate pe monumentele istorice ale oraşului. Comunităţile germană şi maghiară au avut un rol important în istoria Clujului şi această intiativă a edilului şef nu reflectă multiculturalismul Clujului", a afirmat joi, la predarea semnăturilor, Horvath Adam, din partea CEMO.  

La rândul său, primarul Sorin Apostu a declarat că va informa Consiliul Local Cluj-Napoca despre această petiţie.  "Voi aduce la cunoştinţă şi consilierilor locali petiţia dumneavoastră şi vom întreba şi Ministerul Culturii", a spus Apostu.

Ordinul Ministrului Culturii nr. 2237/27 aprilie 2004 cuprinde norme metodologice privind semnalizarea monumentelor istorice, iar limbile în care se înscripţionează sunt româna, engleza şi franceza.

"Este un ordin al ministrului şi vom încerca să adaptăm acest ordin pentru plăcuţe, în funcţie de cerinţele şi specificul clujean. Acel ordin vorbeşte de limbi de circulaţie internaţională. Mie îmi pare rău că această idee de punere în practică a unui ordin al ministrului a surescitat atât de mult, mai ales din punct de vedere politic, scena culturală a municipiului Cluj-Napoca, dar sunt sigur că acestea sunt doar păreri personale, în sensul că nimeni nu a avut intenţia să excludă pe cineva sau să pună în plus pe cineva", a afirmat Apostu. 

Ministerul Culturii şi Cultelor lucrează în acest moment, împreună cu Ministerul Turismului, la o strategie de aplicarea a normelor de semnalizare a monumentelor istorice care să ţină cont şi de specificul turistic al fiecărei localităţi.

Primarul Sorin Apostu a anunţat, în data de 7 mai, că Primăria Cluj-Napoca va monta pe 135 de clădiri importante din punct de vedere turistic din municipiu plăcuţe informative cu descrierea lor în limbile română, engleză şi franceză.

El a precizat atunci, în cadrul unei conferinţe de presă, că municipalitatea va suporta costurile plăcuţelor şi Universitatea Babeş-Bolyai se va ocupa de inventarierea monumentelor şi editarea textelor care vor apărea pe plăcuţe. În municipiul Cluj-Napoca există 363 de monumente istorice, din care 43 sunt de valoare naţională şi internaţională, potrivit lui Apostu.