Nobelul lui Obama. Yes, he can!
Emblema "Hope" a lumii, preşedintele Barack Obama, are trecere pe toate palierele culturale. Primul lider de la Casa Albă de culoare, primul erou de benzi desenate, cel mai prezent politician pe cănile de lapte şi pe pungile de cereale, primul şef de stat devenit icoană pop.
Uns la sfârşitul anului trecut noul Captain America, Barack Obama a creat un întreg fenomen de masă în jurul său. Pop icon-ul Obama s-a născut în doar câţiva ani, iar ascensiunea i-a fost la fel de fulgerătoare ca a unui străin din serialul “Heroes”, notau în ajunul alegerilor jurnaliştii americani. Era un pop icon, cu toate ingredientele necesare funcţiei: ubicuu, vizibil, consistent şi definitoriu pentru această epocă.
Înainte şi după ce a devenit preşedinte, Obama a botezat jumătate din manufacturile americanilor: a dat numele unor viruşi informatici, a vândut două cărţi autobiografice cu milioane de dolari, are un discurs politic devenit piesă muzicală, iar fostul său rival, John McCain, l-a comparat cu Britney Spears şi Paris Hilton. Faţa lui e pe cutii de cereale, pe boxeri verzi, pe perechi de tenişi, pe lumânări pe care scrie “Hope”, pe bikini , păpuşi nemţeşti şi pe sticle de cola, scriam acum un an într-un articol din Cotidianul. Faţa lui Obama este inclusiv pe faţa lui Lincoln, pentru că aşa s-au găsit unii să facă un colaj. Pe Twitter îl urmăresc peste 2,3 milioane internauţi, video-urile de pe YouTube cu el sar toate de un milion de accesări.
Fulgerul ajuns la Casa Albă
Ascensiunea politică meteorică a lui Barack Obama a început în iulie 2004, când americanii au descoperit carisma noului senator de Illinois prin discursul tulburător susţinut de el în faţa Convenţiei democrate, relatează NewsIn. "Nu există o Americă de stânga şi una conservatoare, există doar Statele Unite ale Americii. Nu există o Americă neagră, una albă şi una latină sau asiatică, există Statele Unite ale Americii (...) suntem un întreg", a declarat Obama, provocând lacrimi în rândul audienţei. Discursul său nu va fi de ajuns pentru a-i aduce victoria lui John Kerry la alegerile prezidenţiale, însă apelul său la unitate a atins coarda sensibilă a unei ţări marcate de diviziunile din era republicană.
Fiul unei mame albe şi al unui tată kenyan, venit să studieze în Hawaii, Barack Hussein Obama s-a născut la 4 august 1961, la Honolulu. Tatăl său îşi părăseşte familia când Barack Obama are numai doi ani. Mama lui se recăsătoreşte cu un student indonezian care duce întreaga familie în Jakarta, unde copilul locuieşte până la vârsta de zece ani, după care va pleca la Honolulu. Aici va fi crescut de bunicii din partea mamei.
După ce studiază la Los Angeles şi apoi la New York, unde îşi ia diploma în ştiinţe politice şi relaţii internaţionale, Obama se implică în viaţa comunităţilor din cartierele defavorizate din Chicago, implementând programe de educare şi ajutorare a localnicilor. În 1988 este admis la Universitatea Harvard, cea mai bine cotată din Statele Unite, şi devine redactor-şef la prestigioasa revistă de drept din cadrul facultăţii. O întâlneşte pe viitoarea sa soţie, jurista Michelle Robinson, în timpul unui stagiu la Chicago.
Cariera sa politică începe în 1996, când devine senator de Illinois. În 2004, este singurul afroamerican din Senatul american. Îşi lansează oficial campania prezidenţială la 10 februarie 2007 printr-un discurs susţinut în acelaşi loc în care eroul său, Abraham Lincoln, a rostit celebrul discurs împotriva sclavagismului. De atunci începe lupta din alegerile primare democrate, împotriva rivalei sale Hillary Clinton, care renunţă în iunie 2008. Obama mai are un singur adversar, pe republicanul John McCain.
Beneficiind de o mobilizare fără precedent a electoratului afroamerican şi a celui hispanic, Obama câştigă la 4 noiembrie alegerile prezidenţiale, cu 53% din voturi. "Schimbarea a venit în America", a declarat el în primul discurs după victorie.
După ce va depune jurământul pe treptele Capitoloului, cel de-al 44-lea preşedinte va contempla în faţa lui memorialul Lincoln, de unde Martin Luther King şi-a susţinut în 1963 faimosul discurs "Am un vis" ("I have a dream"), despre unitatea dincolo de rase.