Nati Meir a înşelat mai multe persoane, folosindu-se de statutul de candidat, potrivit instanţei
Nati Meir a înşelat mai multe persoane cu sume mari de bani, folosindu-se de statutul său de fost deputat şi candidat la preşedinţie, şi a susţinut că o persoană din conducerea DGIPI i-ar fi recomandat să nu predea imediat banii falşi găsiţi la sediul său de campanie, potrivit motivării arestării sale.
Potrivit motivării deciziei Tribunalului Bucureşti din 20 octombrie,
prin care Nati Meir a fost arestat preventiv, fostul deputat şi
candidat la preşedinţia României a câştigat încrederea şi prietenia mai
multor persoane, printre care şi a impresarului unui cântăreţ de muzică
de petrecere "manele".
Magistraţii Tribunalului Bucureşti arată,
în motivare, că Nati Meir "a dat dovadă de o deosebiţă stăruinţă pe
cale infracţională şi ingeniozitate şi, folosindu-se de statului său de
fost parlamentar şi candidat la preşedinţie României, a înşelat
vigilenţa părţilor vătămate, persoane din mediul cântăreţilor de muzică
lăutărească, fără solidă pregătire juridică."
Instanţa arată că Nati Meir a câştigat prietenia victimelor sale,
mergând alături de ele la diferite petreceri, iar, potrivit
magistraţilor TB, acest fapt arată "cinismul şi lipsa de respect"
pentru valori juridice cum sunt instrumentele de plată, dar şi pentru
valori morale cum este prietenia.
De asemenea, magistraţii Tribunalului Bucureşti arată că Nati Meir le-a
dat victimelor sale peste 300.000 de mii de euro în bancnote marcate cu
inscripţia "BON POUR UN TOUR. SPECIMEN".
Magistratul care a judecat cauza precizează că menţiunea respectivă a
fost acoperită cu benzi de hârtie, iar victimele lui Nati Meir au fost
uşor înşelate, având în vedere că nu au atins respectivele bancnote,
primindu-le în plicuri sigilate.
Deşi Nati Meir a susţinut în faţa instanţei că ar fi colaborat cu o
persoană din conducerea DGIPI, numitul B.F., care i-ar fi recomandat să
nu predea imediat bancnotele falsificate, magistraţii Tribunalului
Bucureşti arată în motivare că aceste informaţii nu pot fi verificate
şi nici susţinerea lui Nati Meir că B.F. ar fi fost sesizat de Nati
Meir cu o plângere penală pe care nu ar fi înregistrat-o oficial.
Mai mult, se arată în motivare, nu există niciun indiciu că Nati Meir a
avut "potenţa financiară de a onora contracte de împrumut de nivelul a
milioane de euro, dar asta nu l-a împiedicat să primească prin firmele
sale ".
Deşi Nati Meir a încercat să explice la audieri că banii trebuia să
vină de la un prieten de-al său din America, care în primăvara lui 2009
ar fi vrut să cumpere echipa Steaua Bucureşti, instanţa arată că
afirmaţiile lui Nati Meir sunt extrem de neclare, deoarece prietenul
său nu avea nicio calitate în contractele încheiate cu părţile
vătămate. În consecinţă, potrivit tribunalului, nu avea obligaţia de
plăti vreo sumă de bani.
Nati Meir a mai susţinut în instanţă că victimele sale au luat banii de
la el, deşi ştiau că sunt falsificaţi, numai pentru a-l şantaja.
Tribunalul Bucureşti precizează, însă, că aceste afirmaţii sunt
"absurde", deoarece victimele nu aveau de ce să primească bani în
plicuri sigilate în cazul în care ar fi intenţionat să îl şantejeze pe
Nati Meir.
Magistraţii TB arată, în motivare, că Nati Meir mai este cercetat
pentru săvârşirea unor infracţiuni similare, respectiv evaziune
fiscală, înşelăciune şi fals, fiind suspectat că ar fi primit de la un
număr mare de persoane comisioane pentru a le ajuta să plece la muncă
în Israel. Respectivul dosar se află pe rolul Tribunalului Bucureşti.