Mona Muscă rămâne cu verdictul de colaborator al fostei Securităţi, a decis Curtea de Apel Bucureşti
Curtea de Apel Bucureşti a decis, luni, să respingă cererea Monei Muscă de revizuire a verdictului de colaborator al fostei Securităţi pe care fostul deputat l-a primit de la CNSAS în 2006. Decizia Curţii de Apel este definitivă şi irevocabilă.
Avocatul Monei Muscă, Valeriu Stoica, a declarat luni că, având în vedere că Ordonanaţa
CNSAS a fost declarată neconstituţională, orice decizie luată în baza
acesteia este nulă.
Mona Muscă le-a cerut magistraţilor Curţii
de Apel, în decembrie 2006, să desfiinţeze decizia CNSAS, dar
solicitarea i-a fost respinsă în martie 2007, printr-o hotărâre
definitivă şi irevocabilă. Muscă a decis să conteste acestă decizie a
Curţii de Apel printr-o cale extraordinară de atac (n.r. revizuire),
care se exercită la aceeaşi instanţă, numai în anumite condiţii
prevăzute de Codul de Procedură Civilă.
În cazul Mona Muscă, procurorii Parchetului General au dispus, la data
de 14 august 2008, începerea urmăririi penale pentru fals în
declaraţii, în legătură cu declaraţia pe propria răspundere dată de
fostul deputat privind colaborarea cu fosta Securitate. Astfel, Mona
Muscă a dat o declaraţie pe proprie răspundere, când a devenit
parlamentar, că nu a colaborat cu fosta Securitate, dar CNSAS a
stabilit, ulterior, că fostul deputat a făcut poliţie politică.
În septembrie 2006, CNSAS a decis că fostul deputat a făcut poliţie
politică, după ce s-a descoperit că a semnat un angajament cu
Securitatea, în perioada în care era asistent universitar la Facultatea
de Filologie din Timişoara.
Mona Muscă a admis, mai întâi, că a furnizat date
despre studenţii străini, însă nu Securităţii, ci conducerii
instituţiei la care lucra, după care, într-o conferinţă de presă a făcut mărturisiri complete despre angajamentul pe
care l-a semnat cu poliţia politică a statului comunist."N-am ezitat să
semnez un angajament cu Securitatea strict pe această problemă -
siguranţa studenţilor străini şi a statului român în raport cu ei.
Acest lucru mi s-a părut normal fiindcă, atunci, orice persoană din
România era obligată să dea informaţii despre studenţii străini. Era o
obligaţie a tuturor", explica fostul deputat liberal motivele ce au
mânat-o în relaţia cu Securitatea.