MENIU

Mona Muscă rămâne cu verdictul de colaborator al fostei Securităţi, a decis Curtea de Apel Bucureşti

Foto: NewsIn

Curtea de Apel Bucureşti a decis, luni, să respingă cererea Monei Muscă de revizuire a verdictului de colaborator al fostei Securităţi pe care fostul deputat l-a primit de la CNSAS în 2006. Decizia Curţii de Apel este definitivă şi irevocabilă.

Avocatul Monei Muscă, Valeriu Stoica, a declarat luni că, având în vedere că Ordonanaţa CNSAS a fost declarată neconstituţională, orice decizie luată în baza acesteia este nulă.

Mona Muscă le-a cerut magistraţilor Curţii de Apel, în decembrie 2006, să desfiinţeze decizia CNSAS, dar solicitarea i-a fost respinsă în martie 2007, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă. Muscă a decis să conteste acestă decizie a Curţii de Apel printr-o cale extraordinară de atac (n.r. revizuire), care se exercită la aceeaşi instanţă, numai în anumite condiţii prevăzute de Codul de Procedură Civilă.

În cazul Mona Muscă, procurorii Parchetului General au dispus, la data de 14 august 2008, începerea urmăririi penale pentru fals în declaraţii, în legătură cu declaraţia pe propria răspundere dată de fostul deputat privind colaborarea cu fosta Securitate. Astfel, Mona Muscă a dat o declaraţie pe proprie răspundere, când a devenit parlamentar, că nu a colaborat cu fosta Securitate, dar CNSAS a stabilit, ulterior, că fostul deputat a făcut poliţie politică.

În septembrie 2006, CNSAS a decis că fostul deputat a făcut poliţie politică, după ce s-a descoperit că a semnat un angajament cu Securitatea, în perioada în care era asistent universitar la Facultatea de Filologie din Timişoara.

Mona Muscă a admis, mai întâi, că a furnizat date despre studenţii străini, însă nu Securităţii, ci conducerii instituţiei la care lucra, după care, într-o conferinţă de presă a făcut mărturisiri complete despre angajamentul pe care l-a semnat cu poliţia politică a statului comunist."N-am ezitat să semnez un angajament cu Securitatea strict pe această problemă - siguranţa studenţilor străini şi a statului român în raport cu ei. Acest lucru mi s-a părut normal fiindcă, atunci, orice persoană din România era obligată să dea informaţii despre studenţii străini. Era o obligaţie a tuturor", explica fostul deputat liberal motivele ce au mânat-o în relaţia cu Securitatea.