Miron Mitrea a plătit o parte din lucrările la casa mamei pentru a scăpa de scandalul mediatic, susţine DNA
Miron Mitrea ar fi încercat să scape de scandalul mediatic, plătind o parte din facturi firmelor care i-au reconstruit casa din Voluntari. Informaţia apare în rechizitoriul prin care a fost trimis în judecată pentru luare de mită, fals în înscrisuri şi uz de fals.
Rechizitoriul DNA mai arată că fosta şefă a Inspectoratului de Stat în Constructii, Irina Jianu, a încercat să distrugă urmele afacerii, cerând inclusiv să fie vândute calculatoarele în care fuseseră stocate evidenţele contabile pentru lucrări.
O listă de 43 de martori a fost înşirată în rechizitoriul Mitrea. Şefi de şantier, directorii şi angajaţii celor trei firme implicate în renovarea casei, dar şi Sergiu Schelariu. Potrivit lui Mitrea, firmele acestuia s-ar fi ocupat de aprobări şi devizele de construcţie, dar fostul secretar de stat a negat orice implicare.
Rechizitoriul mai arată ceva: procurorii au menţionat în dosar că Miron Mitrea a fost şi este "o personalitate marcantă a PSD, cea mai importantă formaţiune politică din România".
Miron Mitrea a avut o atitudine nesinceră în cadrul anchetei DNA, potrivit rechizitoriului
Procurorii anticorupţie arată în rechizitoriul întocmit în cazul Miron Mitrea că fostul ministru a avut "o atitudine nesinceră" în cadrul anchetei, procurorii arătând şi că alt inculpat din dosar, fostul arhitect al oraşului Voluntari, Nicolae Popescu, este condamnat definit într-un dosar separat.
Atât Miron Mitrea, cât şi Irina Jianu "au avut o atitudine nesinceră", arată procurorii DNA.
Procurorii DNA mai arată că apărarea lui Mitrea nu are la bază nicio probă. "Între beneficiarul lucrărilor şi reprezentanţii legali ai formelor prestatoare nu a existat nici un contract, aşa încât apărarea învinuitului Miron Tudor Mitrea în sensul că lucrările ar fi fost executate în temeiul unor raporturi juridice de natură civilă, este lipsită de suport probator. Susţinerea susnumitului în sensul că prestaţiile s-ar fi efectuat în baza unui contract, este evident nesinceră de vreme ce între părţi nu a existat nici un dialog în urma căruia să se fi realizat vreun acord de voinţă", se precizează în rechizitoriu.