Ministerul Justiţiei susţine că nu poate trimite în Parlament alte forme ale proiectelor de Coduri de procedură
Ministerul Justiţiei precizează că, în această etapă a procedurii legislative, Guvernul, prin Ministerul Justiţiei, nu mai poate să sesizeze Parlamentul cu alte forme ale proiectelor celor două Coduri de procedură decât cu cele trimise în februarie.
Într-un comunicat trimis miercuri, Ministerul Justiţiei susţine că
proiectele Codurilor de procedură au fost depuse la Senat pe 25
februarie, odată cu proiectele Codurilor Civil şi Penal. Codurile Civil
şi Penal au fost adoptate prin procedura angajării răspunderii
Guvernului în iunie. În ceea ce priveşte proiectele Codurilor de
procedură, dezbaterile îşi continuă mersul firesc, acestea aflându-se
în prezent în dezbaterea subcomisiilor parlamentare special create în
acest sens, precizează Ministerul Justiţiei.
Ministerul anunţă că, potrivit
procedurii legislative în vigoare, cele două proiecte au fost
considerate adoptate tacit de către Senat la data de 7 septembrie, după
expirarea termenului de 60 de zile de la sesizare pentru adoptare.
Proiectele au fost transmise apoi Camerei Deputaţilor, care va aproba
forma finală a celor două proiecte şi care, conform legii, nu mai este
ţinută de un termen limită pentru adoptarea acestora.
În continuare, potrivit Ministerului Justiţiei, Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, nu se poate pronunţa decât cu privire la textul cu care a fost sesizată de către prima cameră, Senatul, indiferent de modul în care aceasta a adoptat proiectul, în cazul de faţă, prin aprobare tacită.
Ministerul, condus de Cătălin Predoiu, mai susţine că Guvernul, reprezentat de Ministerul Justiţiei, se poate implica, în această etapă a procesului legislativ, doar prin participarea la dezbaterile subcomisiilor speciale şi prin sprijinul acordat la formularea de amendamente la proiectele supuse dezbaterii subcomisiilor speciale, inclusiv din perspectiva efectuării corelărilor necesare ca urmare a formelor adoptate cu privire la Codul penal şi Codul civil.
Eventualele corelări care apar ca necesare în urma adoptării Codului civil şi a Codului penal pot fi efectuate numai în contextul dezbaterilor în subcomisiile speciale. Rapoartele adoptate de cele două subcomisii speciale cu privire la cele două proiecte vor fi supuse ulterior adoptării Camerei Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, explică Ministerul Justiţiei.