Ministerul Justiţiei a spus că proiectul Legii pensiilor a fost semnat şi asumat de minister
Ministerul Justiţiei a precizat într-un comunicat că proiectul Legii pensiilor a fost semnat şi asumat de minister, arătând că, în privinţa constituţionalităţii unor prevederi legislative, doar Curtea Constituţională se poate pronunţa.
"Nu există nicio şansă ca Legea pensiilor să treacă de Curtea Constituţională. Magistraţii pensionari vor să se asocieze deja într-un sindicat pentru a contesta la Curtea Constituţională noua lege a pensiilor. Vă daţi seama că legea va genera din start 200.000 de cauze. Legea nu are şanse să se aplice în actuala variantă, pentru că încalcă atât Decizia 20/2000 a Curţii Constituţionale în ce priveşte Legea 19/2000, cât şi deciziile luate de CEDO, care prevăd că un drept câştigat nu mai poate fi luat. Experţii ministerului Justiţiei nu au fost consultaţi înainte de a se decide asumarea răspunderii Guvernului în Parlament", au afirmat angajaţii Ministerului Justiţiei, care nu au vrut să le fie făcut public numele.
Potrivit acestora, existau alte două variante prin care ar fi putut fi atacate pensiile speciale, una fiind impozitarea suplimentară a pensiilor foarte mari, iar cea de-a doua îngheţarea pensiilor în plată.
"Putea fi impozitată diferenţa dintre pensia calculată pe baza contribuţiilor şi cât încasau lunar de la bugetul de stat cu până la 90-95% sau puteau fi îngheţate pensiile mari pe termen nelimitat. Ultima soluţie este de fapt singura variantă constituţională şi există şi o prevedere în legea pensiilor speciale, prin care se stabileşte că pensiile se actualizează cu salariile în plată", au explicat oficialii din Justiţie.
Premierul Emil Boc a declarat, pe 9 octombrie, după discuţiile pe care le-a avut la Ministerul Muncii cu sindicatele şi ministrul interimar al Muncii, Gheorghe Pogea, că "noutatea majoră" a proiectului (legii pensiilor, n.r.) o constituie faptul că se recalculează acele pensii care astăzi nu au la bază principiul contributivităţii şi aici mă refer la pensii de lux, care vor fi recalculate".
"Anul acesta, de exemplu, luăm 1,5 miliarde euro de la bugetul de stat şi îi trecem la bugetul de pensii ca să putem să plătim pensiile, iar această sumă va creşte în continuare în anii următori dacă nu se realizează o reformă a sistemului de pensii. Adică să putem plăti pensiile românilor din ceea ce se adună la pensii. Deci este obligatoriu să putem face acest lucru", a precizat Boc.
El a adăugat că "instituirea principiului cotributivităţii este, de fapt, cheia acestei legi".
"Fiecare contribuie la sistemul de pensii şi primeşte o pensie mai mare sau mai mică, în funcţie de contribuţia pe care a adus-o la bugetul de pensii. Am eliminat salariile bugetarilor de lux şi am rezolvat problema bugetarilor de lux pe de o parte atunci când am desfiinţat salariile de 30.000 euro ale şefilor de agenţii, iar odată cu legea salarizării unitare am pus capăt acestei practici a bugetarilor de lux stabilind o ierarhie de la 1 la 12", a mai spus Boc.
Nici Consiliului Superior al Magistraturii nu i s-a cerut să avizeze proiectul Legii pensiilor, pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea, au declarat pentru NewsIn oficiali ai Consiliului, deşi noua lege ar reevalua şi vârstele standard de pensionare pentru persoanele care vor fi integrate în sistemul de pensii din magistratură.
Potrivit Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, "Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti".
Mai multe articole despre:
guvern
proiect
ministerul justiţiei
Legea pensiilor
Consiliul Superior al Magistraturii
răspundere
semnat