Ministerul Educaţiei a îngheţat programul after-school, prin care se voia revoluţionarea sistemului de învăţământ

La debutul mandatului său, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu declara că din anul şcolar 2009-2010 va populariza programele de after-school în şcolile a căror infrastructură va permite acest lucru. "Intenţionăm să-i ţinem mai mult pe elevi la şcoală, în programul after-school. (...) Să fie contribuţia Guvernului, în aşa fel încât copiii să primească o masă caldă la prânz şi să beneficieze de supraveghere, atât în partea de efectuare a lecţiilor, cât şi în partea de activitate extracurriculară. În acest fel vom scăpa şi de practica meditaţiilor", spunea, la începutul anului, Andronescu.

Deşi criza financiară se conturase deja la momentul acestor declaraţii, Ministerul invocă de-abia acum lipsa banilor drept explicaţie pentru îngheţarea acestui program. Astfel, potrivit reprezentanţilor instituţiei, programele de after-school nu sunt în niciun fel reglementate în legislaţia actuală, motiv pentru care ele nu sunt monitorizate de Minister, ci numai de consiliile locale. Nici vreun rezultat al evaluării despre care vorbea Andronescu nu există. "Programele after-school, pentru a fi făcute cum trebuie, adică cu activităţi extracurriculare, sport, meditaţii gratuite, au nevoie de mulţi bani. Astfel de programe vor fi implementate în 5-10 ani, nu aşa, de pe un an pe altul", justifică acum reprezentanţii ministerului.

Andronescu a uitat, se pare, complet, de instituirea programelor after-school, ele fiind omise din Codul Educaţiei, care ar trebui să cuprindă "toate reglementările posibile", după spusele autorităţilor.

În loc de after-school, semiinternate

Dacă la minister nu sunt urme ale existenţei programelor after-school, centralizări ale semi-internatelor de stat pot fi găsite la instituţiile deconcentrate. Astfel, potrivit Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), în Capitală există 84 de unităţi semi-internat, care pot fi luate drept after-school. În aceste centre copiii sunt supravegheaţi la pregătirea lecţiilor, dar nu în toate cazurile primesc şi o masă caldă, iar de prea puţine ori li se oferă un program mai variat.

În sectorul 1, de pildă, există 32 de grădiniţe cu program prelungit şi alte 24 de şcoli care oferă servicii de after-school. Una dintre ele, Şcoala nr. 1 ''Sfinţii Voievozi'', a fost construită integral şi "ca la carte" din banii primăriei. Altele, cum ar fi Şcoala nr. 175 "Sf. Nicolae", sunt mai vechi şi au şi oferte mai austere, limitându-se la a-i supraveghea pe copii în pregătirea lecţiilor.

Orice activitate din centrele de tip semiinternat se plăteşte, tarifele situându-se la aproximativ 260 de lei lunar, preţ care include masa şi consumabilele, iar pentru înscrierea celor mici la cursuri de matematică, engleză, informatică sau dans, se plătesc 50 de lei lunar, pentru fiecare disciplină.

În sectorul 5 există trei semi-internate şi niciun program nou nu va fi derulat în anul şcolar care urmează să înceapă. "Primăria intenţionează să mai construiască două, dar deocamdată nu sunt bani", spune consilierul primarului, Bogdan Tamaş.

În zona privată "şcoala de după şcoală" costă între 10.000 şi 65.000 de lei pe an

În învăţământul privat programele after-school sunt extrem de bine dezvoltate, însă sunt mai scumpe chiar decât taxele la facultate, pornind de la 10.000 lei pe an pentru cele mai ieftine programe, la care se adaugă costuri suplimentare pentru transport şi activităţi speciale.

Un top al taxelor pentru after-school cuprinde şcolile care folosesc alt sistem de educaţie decât cel românesc şi care implică cursuri pe toată durata zilei, cu pauze de recreere şi învăţare complementară. Pe cele mai înalte poziţii sunt British School of Bucharest, care percepe texe de aproape 16.000 de euro anual, American International School of Bucharest - 13.300 euro anual, International School of Bucharest - 5.500 euro anual şi Hermann Boerth - 4.500 euro anual.

Chiar dacă nu îşi permit pentru copiii lor un program de 65.000 de lei, părinţii ocupaţi trebuie să scoată din buzunar măcar 10.000 de lei anual. Câteva exemple luate la întâmplare dintre grădiniţele particulare din Capitală conturează un program variat de after-school, cu ateliere de artă dramatică, teatru de păpuşi, pictură, modelaj, dans, cursuri de limbi străine şi activităţi de relaxare, cum ar fi excursii în natură sau karting.

În aceste condiţii, jumătate dintre elevii de şcoală primară rămân "cu cheia de gât", mulţi dintre ei petrecând singuri acasă între patru şi şase ore, uneori chiar mai mult, după ce termină programul de studiu, arată un studiu realizat la începutul acestui an de ISMB.