Mihai Ghimpu a devenit preşedinte interimar al Republicii Moldova

Comuniştii nu au votat aceste puncte de pe agendă. Decizia intră în vigoare la data adoptării.

"Nu avem Guvern, nu avem Preşedinte - suntem doar noi în Parlament care trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru guvernarea ţării", a spus Mihai Ghimpu.

"Înţelegem cu toţii durerea sufletească prin care trece o parte din deputaţi - cei comunişti, dar nu putem să admitem ca în Republica Moldova să existe un vacuum de putere", a declarat prim-vicepreşedintele Parlamentului Serafim Urechean, care a citit decizia de asigurare a interimatului funcţiei de şef de stat de către Preşedintele Parlamentului. 

Următorul pas ţine de Curtea Constituţională, care urmează să constate constituţionalitatea aceste decizii. Procedurile ar putea fi epuizate în câteva zile, pentru a nu crea un vacuum de putere executivă, pe care comuniştii o doresc pentru crearea de cât mai mult haos în ţară, a declarat presei preşedintele Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, candidatul anunţat al coaliţiei pentru funcţia de premier.

După decizia Curţii Constituţionale, Mihai Ghimpu, în calitatea sa de preşedinte în exerciţiu, va putea numi candidatura la funcţia de premier, iar majoritatea din Alianţa pentru Integrare Europeană va învesti în funcţie noul Guvern.

Piatra de încercare a actualului Parlament va fi alegerea preşedintelui, poziţie pentru care majoritatea parlamentară l-a anunţat pe preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu. Alianţei îi lipsesc opt voturi pentru a vota un şef al statului, care ar trebui să vină din partea Partidului Comuniştilor. În cazul în care alegerile eşuează, Parlamentul va fi dizolvat şi se va ajunge din nou la alegeri anticipate. Cel puţin în acest moment comuniştii au anunţat că nu vor vota nicio candidatură care va veni din partea coaliţiei democrate.

Deputatul comunist Vadim Mişin a declarat că, în cazul unor anticipate, Partidul Comuniştilor va luat 70 de mandate, plus-minus 3%. În luna mai, când a fost dizolvat Parlamentul ales în aprilie, Voronin declara că PCRM va obţine 80 de mandate în actualul Parlament. În urma scrutinului însă, comuniştii au luat 48 de mandate şi au ajuns în opoziţie.

Preşedintele Voronin şi-a prezentat astăzi demisia în cadrul unui apel către popor difuzat de posturile publice de radio şi TV, în cadrul căruia a spus că cedează cu inimă grea puterea noiii guvernări, dar promite să revină şi "să readucă vremurile făuririi". Voronin, ales de Parlament, ar fi trebuit să-şi prezinte demisia tot în faţa Legislativului, însă a preferat să trimită doar o cerere de demisie la cancelaria Parlamentului. 

"Nu cred că politicienii reuniţi doar de emoţiile negării şi de dorinţa de partajare a funcţiilor sunt capabili să ofere societăţii un program pozitiv şi de a guverna ţara bazându-se pe interesele poporului", a declarat Voronin, care este convins că noua coaliţie de guvernare de la Chişinău poate aduce doar "disperare, demoralizare şi lipsă de perspective". Liderul PCRM promite însă: "comuniştii vor rămâne alături de compatrioţi". "Sunt convins că vremurile făuririi vor reveni pe pământul moldovenesc. Nici nu poate fi altfel", a conchis Voronin, care a spus "la revedere!" la încheierea adresării sale. 

Voronin a fost ales pentru primul mandat prezidenţial la 4 aprilie 2001, când, în urma alegerilor parlamentare anticipate Partidul Comuniştilor a luat 70 din cele 101 mandate de deputat. Cel de al doilea mandat prezidenţial al liderului comuniştilor, Vladimir Voronin, a început la 5 aprilie 2005 şi a expirat la 7 iunie 2009. Votul dat atunci de partidele necomuniste pentru susţinerea lui Voronin au fost retractat şi regretat ulterior de majoritatea actorilor politici democratici, mai puţin de Partidul Popular Creştin Democrat. Pe fundalul menţinerii coaliţiei cu PCRM, scorul PPCD s-a prăbuşit mult sub pragul electoral.

Partidele din actuala majoritate parlamentară au contestat de nenumărate ori în ultimele luni mandatul prezidenţial al liderului comuniştilor, care, în opinia acestora, ar fi trebuit să-şi depună demult demisia, în caz contrar făcându-se responsabil de uzurparea puterii în stat. Însă Curtea Constituţională a respins solicitarea partidelor democratice privind verificarea constituţionalităţii deţinerii simultane de către Voronin a mandatului de şef de stat şi a celui de deputat.