Măsuri anticriză eşuate: Prima Casă, Rabla, Primul Siloz
La capătul unui an de criză, statul român stă în continuare la mâna bancherilor pentru a face rost de bani. Pentru că nici băncile nu mai au împrumuturi de dat, autorităţile reiau în ultima clipă negocierile cu oficialii FMI în speranţa de a încasa cât mai repede cea de-a treia tranşă astfel încât să poată plăti salariile şi pensiile.
Marile programe anticriză lansate în acest an de autorităţi s-au dovedit a fi prea slabe pentru a repune economia românească în mişcare. Prima casă a rămas pentru mulţi români doar un vis. Termenele lungi de aprobare a actelor dar şi reticenţa bancherilor în a da bani cu împrumut au îngreunat accesul clienţilor la acest proiect.
După 5 luni de la lansare, a fost cheltuit doar o treime din miliardul de euro pus la bătaie de autorităţi. După \"Prima Casă\" a urmat \"Primul Siloz\" - program prin care agricultorii pot garanta cu marfa lor pentru a obţine împrumuturi de la bănci. Aici lucrurile stau şi mai rău. Băncile nu au stabilit nici până acum ofertele de creditare, astfel că agricultorii nu pot accesa acest program.
Nu în ultimul rând, programul Rabla nu a avut nici el succesul aşteptat. Mulţi români se plâng că prima de casare de 3.800 de lei este mult prea mică. În a doua etapă a programului de înnoire a parcului auto au fost schimbate doar 7.300 de maşini vechi.