Marea confruntare între Traian Băsescu şi Mircea Geoană s-a încheiat cu mâna pe Biblie. VEZI LIVE TEXT

DISCURSURI:

T. Băsescu: Se termină o campanie electorală dificilă, în care singurul lucru pe care am vrut să-l transmit românilor a fost acela că i-am servit cinci ani cu responsabilitate. Vă asigur că voi rămâne un duşman fără niciun fel de compromisuri faţă de Vîntu, Voiculescu şi Patriciu care cred că, subordonându-şi oameni politici, pot păstra accesul la resurse.

Am convingerea că vom reuşi să modernizăm statul român, ca românii să trăiască mai bine şi să stopăm riscul de întoarcere la putere al unui PSD care are în spatele său privatizările frauduloase. Voi veghea ca averea statului să rămână la dispoziţia românilor şi nu clientelei politice a PSD-ului.

M. Geoană: Am avut privilegiul să fiu în această campanie cunoscându-i pe români. Am fost şi în ferme, şi în fabrici. Am văzut România aşa cum este astăzi, la 5 ani de mandat ai celui care este în competiţie cu mine.

Am avut privilegiul să fac campanie cu Crin Antonescu. Vreau să mulţumesc modului ireproşabil în care a actionat în această perioadă. Am demonstrat că pot să-i unesc pe români, că pot aduce oameni care să mă susţină de la PNL, PNG, PNŢCD, UDMR. Am un cuvânt de speranţă şi de încredere că vom reuşi să aducem o nouă guvernare înainte de Crăciun.

MOMENTUL SURPRIZĂ. Fiecare candidat trebuie să ofere un cadou celuilalt.

Traian Băsescu i-a oferit lui Mircea Geoană un coş cu produse româneşti. \"Păi tu de ce crezi că îţi dau să ai mâncare\". \"Din suflet mi-aş dori ca ce este în acest coş să se poată găsi pe masa românilor în câţiva ani\", a spus Băsescu.

Mircea Geoană i-a oferit lui Traian Băsescu Codul Bunelor Maniere Astăzi precum şi cartea lui intitulată Încredere.

Înainte de a adresa \"întrebarea moderatorului\", R. Turcescu le-a oferit candidaţilor două cadouri, cu condiţia să nu le deschidă până când nu le va spune.

ÎNTREBAREA MODERATORULUI pentru fiecare candidat în parte:

R. Turcescu: Domnule Mircea Geoană, acum şi aici, aţi fi dispus să juraţi că nu aţi promis numiţilor, Sorin Ovidiu Vîntu, Dan Voiculescu şi Dinu Patriciu, niciun fel de beneficii, materiale sau de altă natură, dacă ajungeţi preşedinte.
M. Geoană: DA

R. Turcescu: Domnule TraianBăsescu, acum şi aici sunteţi dispus să juraţi că, la mitingul de la Ploieşti din 2004, nu l-aţi lovit pe acel copil?
T. Băsescu: Jur că nu l-am lovit nici în plex, nici cu pumnul.

Cei doi candidaţi au deschis cadourile oferite de Robert Turcescu şi au descooperit că au primit o Biblie. Moderatorul i-a rugat să mai jure o dată cu mâna pe Biblie, de această dată.

Cei doi candidaţi au repetat jurămintele făcute mai devreme cu mâna pe Biblie

Întrebări adresate de către jurnalişti şi reprezentanţi ai ONG-urilor.

1. Credeţi că reducerea Parlamentul la o singură cameră va contribui la descentralizare?
M. Geoană: Se pune întrebarea dacă o astfel de structură poate fi aplicată in România. Vom modifica Constituţia conform rezultatului la referendum, cu parlament unicamneral. Dar această întrebare este inutilă, dat fiind că poporul s-a pronunţat deja asupra acestui aspect.

2. Sunteţi de acord ca prezenţa la vot să devină obligatorie pentru cetăţenii României?

T. Băsescu:Votul este un drept garantat şi nu poate deveni o obligaţie.

3. Care este cel mai important indicator al ieşirii din criza economică?

M. Geoană: Două semestre consecutive de creştere economică înseamnă ieşirea din criză.

4. Care este poziţia faţă de trecutul, prezentul şi viitorul luptei pentru aurul din Apuseni?

T. Băsescu: Sunt un adept al extragerii acestor resurse. România are nevoie de ele cu condiţia ca daunele care se aduc mediului înconjurător să nu fie dramatice şi ireversibile.

DEZVOLTARE RURALĂ ŞI AGRICULTURĂ

T. Băsescu: Plec de la un exemplu simplu. Una din marile probleme ale tinerilor este locuinţa. Ar trebui să construim în fiecare comună 10-20 de case pentru dascăli şi medici în mediul rural. Prioritare sunt programele legate de IMM-uri, canalizare, apă curentă şi tot ceea ce înseamnă viaţă de zi cu zi.

M. Geoană: Principala problemă a satului românesc este faptul că micul producător agricol nu are unde să-şi desfacă produsele. Între munca lor şi produsul vândut în piaţă este un număr mare de intermediari şi samsari. Voi milita pentru un program amplu de construcţie de sere. Vom avea în bugetul viitor programul \"Rabla\" pentru tractoare.

Vă rog să vă pronunţaţi punctul de vedere în legătură cu exploatarea de la Roşia Montană
T. Băsescu: Nu am o părere consolidată în momentul de faţă. Mi-aş dori ca România să extragă toate acele tone de aur evaluate, dar trebuie să avem o  mare grijă când se ia decizia. Voi fi susţinătorul deciziei luate de specialişti.
M. Geoană: Până nu voi fi convins că acest prioiect nu dăunează mediului înconjurător şi programului de dezvolatre rurală nu voi fi de acord cu acest proiect.

SĂNĂTATE

T. Băsescu: Am considerat sănătatea un domeniu prioritar. Am invitat o serie de specialişti pentru a pune un diagnostic sistemului de sănătate.

În 2009, bugetul de sănătate este de 5 miliarde de euro. Nu se simte creşterea de cinci ori a bugetului pentru că banii se pierd într-un sistem birocratic. Soluţia este debirocratizarea sistemului.

În ceea ce priveşte priorităţile, cea mai mare este întocmirea standardelor de prioritate pentru fiecare boală.

M. Geoană: Este un domeniu care reprezintă o prioritate absolută pentru mine şi echipa mea de guvernare. Principalul accent ar trebui să meargă cărte sistemul de asigurare din mediul rural şi din oraşele mici. Va trebui să avem sistemul SMURD, de ambulanţe de urgenţă, în toate localităţile cu peste 2.000 de locuitori. Cred cu tărie că va trebui să înfiinţăm Compania Farmaceutică Naţională, pentru a putea produce în România medicamente ca să nu mai importăm medicamente la preţuri mari.

Cum se rezolvă paradaoxul din sistemul sanitar? Rezidenţii nu se pot angaja, iar spitalele au mare nevoie de medici dar nu au fonduri.

M. Geoană: Vom găsi  resursele pentru ca rezidenţii săţi poată găsi locuri de muncă în România. Vrem să găsim nişte pachete financiare atractive pentru ca medicii să emargă la ţară. va fi nevoie de un efort de bugetare multianuală. Cum facem să motivăm pe tinerii medici care pleacă masiv în străinătate.
T. Băsescu: Ieri guvernul a rezolvat problema angajării medicilor rezidenţi. S-au alocat sumele necesare pentru acest lucru.
M. Geoană: Foarte bine.
T. Băsescu: A trebuit să plecaţi din guvern ca să rezolve un ministru interimar. Sunt de acord că deja avem o lipsă de personal cu înaltă calificare, dar trebuie să simplificăm acest rezidenţiat care a devenit sufocant în ce priveşte durata.

EDUCAŢIA ŞI TINERII

T. Băsescu: Legea Educaţiei vizează tinerii. Cel mai puternic catalizator al evoluţiei României este educaţia. Problema educaţiei trebuie privită din punct de vedere al realităţii sociale. Este o mare discrepanţă între şansele de reuşită ale unui copil din mediul rural şi unul din mediul urban.

M. Geoană: Vom aloca cei 6 % din PIB pentru educaţie plus un procent important pentru cercetare şi dezvoltare. La începutul anului viitor trebuie să avem un program care să reprezinte consensul întregii clasei politice şi a celei sociale. Astfel încât 20 de ani să nu ne mai atingem de reforma educaţiei. Nu sunt de acord cu legea 239 prin care li se impune dascplilor 15 zile de concediu. Nu putem să dam o şansă copiilor de la ţară dacă nu motivăm profesori care să meargă la ţară. România este, astăzi, pe ultimul loc în Europa cu privire la modul în care corespunde un tânăr absolvent pe piaţa muncii. Trebuie să ne educăm copiii şi din punct de vedere al capacităţilor. Am propus un proiect prin care tinerii să-şi înceapă afacerile proprii pe internet, scutiţi de taxe.

T. Băsescu: Avem o mică inadvertenţă pentru că şi eu sunt nemulţumit de modul în care sunt plătiţi profesorii. În ceea ce priveşte noua Lege a salarizării, Geoană trebuie să-şi aducă aminte că, fiind la guvernare, Legea a fost susţinută şi de PSD. Nu putem uita că, acum două luni, susţineaţi Legea salarizării. Fiţi cinstiţi cu românii! Răspunderea s-a angajat şi nu aţi depus moţiune de cenzură.

Dacă se găsesc resurse, sunt primul care va susţine această creştere.

PROTECŢIE SOCIALĂ

M. Geoană: Este problema cea mai sensibilă a ţării noastre. Din păcate, aceste diferenţe în societate s-au aprofundat.

Voi milita pentru adoptarea Legii unitare a pensiilor. Va trebui să ne uităm cu ochi proaspeţi la Legea salarizării unitare. Împreună cu Klaus Johannis, voi încerca să limităm planul lui Băsescu, acela de a da afară 20% din funcţionarii publici. Voi milita pentru ca bătrânii de la ţară să aibă acces la medicamente şi voi milita pentru mai multe bilete de tratament.

T. Băsescu: Aici avem o problemă care se numeşte risipă. Astăzi, aproximativ 11 milioane de români, beneficiază de sistemul de asistenţă socială, într-un fel sau altul. De exemplu, cei care beneficiază de sistemul de încălzire. Sunt mulţi care beneficiază, dar nu au neapărat nevoie, pentru că depăşesc grilele. Cum putem trata familia lui Băsescu şi aceşti amărâţi (T. Băsescu a dat exemplul unor persoane sărace care beneficiază de acest prorgam - n. red.) în mod egal în ceea ce priveşte încălzirea centrală în Bucureşti?

REFORMA CONSTITUŢIONALĂ

T. Băsescu: Sunt un susţinător fără rezerve al acestei reforme. Din acest punct de vedere, referendumul a fost cel mai puternic semnal pe care putea să-l primească clasa politică, şi anume: românii vor reforma clasei politice. Această majoritate a poporului român trebuie să fie executată de politicieni. Aceştia trebuie să treacă la revizuirea Constituţiei.

Românii ne-au spus, pe 22 noiembrie, că nu mai vor privilegii pentru politicieni. Vor ca aceşti bani să ajungă la pensii şi la salariile mici.

M. Geoană: Ca preşedinte voi declanşa un amplu proces în care vom gândi împreună cu specialişti, români şi din afară, tipul de republică, de model economic şi social şi de relaţii între stat-cetăţean pentru următorii 50 de ani. Vom da startul, săptămâna viitoare în Parlament, procesul de schimbare a Constituţiei. În paralele cu o reformare a Cosntituţiei vom stabili şi ce fel de stat vrem să avem. Să ne angajăm că nu ne mai atingem de Constituţie cel puţin două generaţii. Vreau să spun că nu e vorba de diferenţe de abordare, ci trebuie să avem un concept de abordare comun.

T. Băsescu: Se pare că, pentru un candidat la funcţia de preşedinte, Mircea Geoană are prea multe necunoscute. Românii vor de la această Constituţie să le garanteze un stat simplificat, care să nu mai fie o povară pe spinarea românilor. În al doilea rând, vor un stat simplificat. Apoi vor o modificare a abordărilor politicienilor astfel încât aceştia să lucreze pentru români. Vor ca banii statului să ajungă acolo unde trebuie: în pensii, salarii mici...

M. Geoană: Am impresia că domnul Băsescu vrea să ascundă eşecul din ultimii ani de mandat. Nu revizuirea Cosnstituţiei va aduce salarii mai mari. Trebuie să pui o politică de stat coerentă. Nu ţine loc de locuri de muncă, sau de sistem de sănătate mai bun. Vom dezbate ce fel de model economic şi social vrem să avem în România.
T. Băsescu: Cartea aceea, care spuneţi că nu ţine de foame garantează drepturile românilor. Aş vrea să vă spun că în ceea ce priveşte România nemodificarea României ar lovi exact în români.
M. Geoană: Săptămâna viitoare începe procesul de reformare a Constituţiei
T. Băsescu: Nu vă cred.
M. Geoană: Voi lansa o dezbatere naţională despre reformarea Constituţiei dar şi despre modelul de stat în care vrem să trăim.

Două întrebări pe teme la liberă alegere.

T. Băsescu (întrebare): La confruntarea trecută, una dintre întrebările mele a fost legată de faptul că nu vă găseam când aveam nevoie de dvs. Răspunsul era că aţi fost la domnul Vîntu. Aştept scuzele dvs. că, într-o confruntare prezidenţială, aţi minţit.

M. Geoană: Nici mie nu-mi place domnul Vîntu.

T. Băsescu: Nici astă-noapte nu v-a plăcut ?

M. Geoană: Am avut o întâlnire cu Vîntu, aşa cum aţi avut dvs. zeci de întâlnri cu acest om. Cred că a fost un lucru decent. M-a sunat după ce i-am spus că este \"malefic\" într-un interviu.

Geoană (întrebare): Ce aţi făcut în cinci ani de mandat?

T. Băsescu: În timpul meu a intrat România în UE, s-a introdus cota unică de 16 %, s-a dezvoltat un sistem de protecţie împotriva inundaţiilor, s-au condamnat crimele comunismului, 2.000 de dosare (...) Dar revin, ieri a fost arestat Popa Nicolae. Domnul Vîntu are o mare problemă. Unul din martori a fost arestat la Jakarta. Panica în care poate intra când martorul principal apare si autorităţile româneşti îl prind.
M. Geoană: Este penibil. Veniţi cu minciuni sfrunate. Cine e Popa ăsta, domnule?

Dialog pe primele 5 teme stabilite cu staff-urile de campanie.

JUSTIŢIE

O veţi numi pe Lidia Bărbulescu preşedinte al ÎCCJ?
M. Geoană: Eu nu am elemente ca să răspund. Nu-i cunosc pe aceşti oameni. Voi fi preşedintele care va asigura independenţa reală Justiţiei. De asemenea, am semnat cu partenerii mei Pactul Naţional pe Justiţie. Avem nevoie să investim în tribunale comerciale, avem nevoie de justiţie independentă, fără dosare politice.

T. Băsescu: Nu o voi numi pe doamna Lidia Bărbulescu preşedinte al ÎCCJ. În ceea ce priveşte legile, domnul Geoană a vorbit despre Legea răspunderii fiscale. Legea vizează două lucruri: răspunderea agentului economic pentru plata obligaţiilor la stat şi răspunderea statului atunci când nu-şi face obligaţiile faţă de agenţii economici. Cei mai mari câştigători al acestei legi sunt agenţii economici.
Victoria în lupta împotriva corupţiei... în acest mandat nu aţi mai auzit de nicio privatizare frauduloasă, lucru de care sunt mulţumit.

M. Geoană: România este cea mai coruptă ţară ca percepţie străină din întreaga Europă. Este clar că avem o problemă cu acest fenomen. Eşuăm pentru că încercăm să politizăm actul justiţiei. De asta l-am adus pe Klaus Johannis.

T. Băsescu: Eu n-aş vorbi atât de urât despre ţara mea. Recunsoc că există fenomenul, dar nu a mai existat întrucât nu am mai dat pe nimic clientelei politice (...) Mare problemă în Justiţie este că mii de români nu-şi găsesc dreptate în Justiţie. Primesc sute de scrisori în care oamenii reclamă nedreptatea.
M. Geoană: Eu candidez fără să nu am niciun dosar penal aşa cum aţi avut dumenavoastră. Nu am nicicun fel de dependenţă faţă de nimeni. Şi voi veghea să fie aşa si după ce ajung la Cotroceni.

MEDIUL DE AFACERI

Formulaţi un mesaj important pentru mediul de afaceri.

T. Băsescu: Mediul de afaceri este mulţumit că s-a reuşit stabilitatea monedei naţionale. Dincolo de faptul că s-a rezolvat problema exploziei ratei de schimb, ne cere să comasăm mai mult taxele, să consolidăm taxa unică, să nu mărim TVA-ul. Cere debirocratizare.

M. Geoană: Legea responsabilităţii fiscale va asigura, în premieră, introducerea unui mecanism periodic de verificare a cheltuirii şi eficientizării banului public. Vor fi eliminate rectificările abuzive de buget.

T. Băsescu: Pilonul major al programului anticriză a fost legat de suficienţi bani la Fond, astfel încât Banca Mondială să poată menţine cursul. Una dintre măsurile esenţiale luate a fost legată de neimpozitarea profitului reinvestit. După stabilizarea economică din 2010, în 2011 vom reduce cota unică de la 16 la 14. Efectul va fi că antreprenorii vor investi banii şi vor crea locuri de muncă noi.

M. Geoană: Programul anticriză ala actualului guvern este ineficient. Evident că trebuie să luăm banii de la FMI.
T. Băsescu: Ce piaţă a căzut domnule Geoană. Aş vrea să aflu ce pieţe de export au căzut.
M. Geoană: Firme în insolvenţă...
T. Băsescu: Pe ce pieţe domnule Geoană?
M. Geoană: Pe pieţele occidentale.
T. Băsescu: Exporturile româneşti au crescut în Olanda (...). Eu sunt un politician care poate să-şi recunoască greşelile.
M. Geoană: Ceea ce reproşează guvernului mediul de afaceri: acuză lipsa unui program strategic de dezvoltare şi lipsa unui program guvernamental de construcţii.  Avem nevoie de un guvern solid şi competent.

ECONOMIE, FINANŢE, CRIZA ECONOMICĂ

M. Geoană: Imediat ce FMI şi Banca Mondială vor reveni la Bucureşti vom discuta încă din prima zi de guvernare Johannis pentru a salva sistemul privat. Este o luptă energică pentru salvarea locurilor de muncă. Da! Domnule Băsescu aşa cum am acceptat compromisul, cât am fost la guvernare, să păstrăm cota unică, pentru că în perioada de criză nu cresc taxele.

Prima noastră opţiune va fi să reducem taxele, contribuţiile de ajutor social. Va trebui să regândim modelul economic românesc. Industria nu este un morman de fiare vechi şi trebuie ajutată. Vom face un buget  pe marile axe de dezvoltare ale României. Locuri de muncă. Locuri de muncă. Locuri de muncă.

T. Băsescu: Politica economică trebuie să intre mult mai puternic în mediul rural. În viziunea mea, parte din aceşti bani trebuie să se îndrepte către crearea de locuri de muncă în mediul rural pentru tineri şi femei.  Numai când vom face întreprinderi mici şi mijlocii, fermierul va începe să poată gândi să atingă prosperitatea.

T. Băsescu: Eu cred că cei doi piloni sunt baza programului anticriză româneşti. Un pilon: finanţarea rezervei BNR, iar al doilea pilon a fost legat de finanţarea deficitului bugetului de stat pentru a se putea plăti salarii, pensii, investiţii.
M. Geoană: Nu sunt de acord. Adevărata critică la adresa Guvernului Boc este că avem cea mai mică notă la programul de luptă anticriză din Europa.
T. Băsescu: Cine a pus, domnule, această notă. Numele institututlui, vă rog. (contracandidatul nu i-a răspuns - n. red.)
M. Geoană: Voi relua ideea unui moratoriu pentru 12 luni pentru plata micilor întreprinderi. Pentru cei care au luat credite şi au pierdut locuri de muncă, să încurajăm băncile să putem să-i ajutăm.

SECURITATEA NAŢIONALĂ

T. Băsescu: Securitatea naţională este legată de apartenenţa noastră la NATO. Securitatea sanitară, alimentară, securitatea din punct de vedere al aprovizionării cu energie sunt un complex care vizează viaţa oamenilor. Dacă am trata securitatea numai din punct de vedere al capacităţilor miliare, ar însemna să scoatem în afara conceptului de securitate exact elementele fundamentale care dau viaţa de zi cu zi a oamenilor.

M. Geoană: Asistăm inclusiv la o problemă de securitate economică naţională. Avem nevoie de a putea să ne întărim potenţa economică a acestei ţări. Avem exemplul cel mai bun şi cel mai delicat cu această pandemie. Statul român încă nu este echipat cu instrumentele pentru a ne putea apăra de aceste riscuri. Domnul Băsescu are dreptate, să extindem CSAT, dar şi siguranţşa alimentară (...).

T. Băsescu: Domnul Geoană a vorbit de mafia din est, de mafia de vest. Sunt de acord. Dar ce facem cu mafia de la noi? Conglomerate de aceste timp de putere politică, amestecate cu putere economică şi cu putere mediatică (...). Toată structura lui Mircea Geoană în campanie a fost legată de televiziunile lui Voiculescu şi lui Vîntu şi chiar de intervenţia directă a lui Patriciu.

Consider că aceşti oameni înghit bani publici. Eu utilizez aceste nume emblematice, dar mai sunt ca ei. Din păcate, această categorie de oameni de afaceri, susţinută de oameni politici, drenează resursele publice care ar trebui îndreptate către pensii, educaţie, salarii prea mici.

POLITICA EXTERNĂ

M. Geoană: Este un atribut important al preşedintelui. În colaborare cu Parlamentul şi cu Guvernul, preşedintele are un rol important în politica extrnă.  În condiţiile în care lumea se schimbă, trebuie să fie o politică mult mai pragmaică. Va trebui să acordăm o atenţie specială Republicii Moldova care a dat jos ultimul regim comunist din Europa.

T. Băsescu: În politica externă esenţa acţiunii este interesul naţional. România, dincolo de a fi membru NATO, consolidează continuu relaţia cu SUA, investiţiile amerciane pe teritoriul României, dar şi bazele militare americane de la noi. Prin efort diplomatic am reuşit semnarea unui parteneriat cu Franţa.

Imediat după schimbarea regimului comunist de la Chişinău, noua putere a fost de acord şi s-au deschis consulatele româneşti de la Cahul şi Bălţi, iar la Iaşi se va deschide un consulat al Republicii Moldova.

Esenţial este să dezvoltăm o politică de consolidare a păcii la sud de Dunăre, o politică de cuplare a României la Asia Centrală şi mai ales la Marea Caspică, ceea ce am încercat să materializăm prin parteneriate.

M. Geoană: Marea Neagră trebuie să fie un punct strategic în România. O simplă abordare de tip militar strategic la Marea Neagră nu este suficientă.

T. Băsescu: Platoul continental al Mării Negre a fost câştigat de România în proces la Haga. Nu avem a face compromisuri cu nimeni aici. Ucraina trebuie să respecte interesele României în zonă. Nu suntem de acord cu construcţia Canalului Bâstroe.

M. Geoană: A fost decizia mea să încerc să repar relaţia cu această ţară, în condiţiile în care plătim facturi de 4 ori mai mari la curent. (despre vizita acestuia în Rusia - n. red.)
T. Băsescu: Gazele s-au ieftinit cu 30% anul acesta. Ştiţi care e cel mai important contract care s-a semnat cu Rusia? Îmi permiteţi să vă spun?
M. Geoană: Da. Spuneţi. Trebuie să vă mai ascultăm încă trei zile.
T. Băsescu: Trebuie să mă ascultaţi încă cinci ani.
T. Băsescu: Acum două săptămâni s-a semnat un contract de către Trustul de Construcţii Petroliere Constanţa cu GazProm pentru construcţia unei conducte subterane între Novosibisrk şi Soci, care va transporta gaze. România nu are relaţii de subordonare cu Rusia, dar are relaţii de parteneriat.

Dialog pe două teme de interes general:
1. Relaţia dintre preşedinte şi Guvern
2. Relaţia dintre preşedinte şi Parlament

Cum interpretaţi raportul de colaborare şi de autoritate între cele două entităţi?

T. Băsescu: Trebuie să fie parteneri. Preşedintele afirmă nişte principii pe care le cere la desemnarea premierului. Preşedintele trebuie să vegheze la buna guvernare a Guvernului. Preşedintele are rolul de a aproba remanierea unor miniştri atunci când, prin remaniere, nu se schimbă structura guvernului. Preşedintele este şeful CSAT şi comandantul Armatei, deci trebuie să colaboreze cu structurile acestea.

M. Geoană: Am o viziune şi am şi un comportament democratic total diferit de cel al lui Traian Băsescu. În mandatul lui Traian Băsescu, la inundaţii, domnul preşedinte Băsescu a considerat că soluţia pentru lupta din perioada inundaţiilor a fost să se facă anticipate.

O altă experienţă a lui Traian Băsescu: o relaţie de totală subordonare a prim-ministrului Boc faţă de atitudinea lui Băsescu. Am ambiţia ca preşedinte, ca în premieră în România, să asigur o guvernare în interesul poporului. Domnul Johannis va avea ultimul cuvânt în selectarea membrilor cabinetului Johannis.

T. Băsescu: Pe Vanghelie l-aţi întrebat dacă îi dă voie lui Johannis să aibă ultimul cuvânt?

T. Băsescu: Pe tema scandalului, vreau să vă spun că această expresie mi-a rămas întipărită în minte. Autorităţile spuneau, la Revoluţie ca la Timişoara este scandal. Acum câteva săptămâni la Chişinău tinerii care ieşiseră în stradă au fost catalogaţi ca făcând scandal. Atenţie, cei care etichetau revoluţii sau mişcări de stradă drept scandal, au pierdut puterea.
Veţi avea încă cinci de luptă din partea mea cu clasa politică dacă ea nu se va pune (...) Eu în calitate de preşedinte îi apăr pe români nu pe politicieni.

M. Geoană: Este o relaţie de colaborare între instituţiile fundamentale ale ţării noastre. Parlamentul nu este duşmanul poporului. Am vorbit înintea domnului Băsescu de reducerea numărului de parlamentari, încă din iunie. (Băsescu râde - n. red.). Cred cu tărie că un preşedinte trebuie să aibă o relaţie bazată pe respect, mai ales cu opoziţia. Îl voi invit,a pe noul lider al PD-L, lunar la Cotroceni pentru discuţii.

T. Băsescu: Aplicarea rezultatelor referendumului trebuie să fie făcută imediat, iar Parlamentul trebuie să aprobe ridicarea imunităţii tuturor parlamentarilor. Relaţia preşedintelui cu Parlamentul trebuie să fie cea descrisă de Constituţie.

De ce nu l-aţi vota pe contracandidatul dvs.?

M. Geoană: E clar că nu-l votez pe Traian Băsescu. Sunt convins că românii nu-l vor vota pntru că a eşuat în toate promisiunile pe care le-a făcut naţiunii române. Şi-a trădat aliaţii şi prietenii. Oricând a fost într-o alianţă, şi-a înjunghiat pe la spate partenerii. Nu s-a ridicat deasupra propriului interes de putere sau al celui promovat de partid.  Nu mă duc la Cotroceni cu Ion Iliescu. Domnule Traian Băsescu, vă luptaţi cu trecutul şi cu strigoii trecutului.

Ţara merită o soartă mai bună. Sunt un om politic modern.

T. Basescu: Nu l-aş vota pe Mircea Geoană pentru că este un om slab. Este un om care are nevoie să se mentină în fruntea partidului de Vanghelie, de Hrebenciuc. Un om care a fost susţinut în campanie de domni precum Patriciu, Hrebenciuc, Vanghelie, Ion Iliescu şi, de ce nu, de Sorin Ovidiu Vîntu. El va fi la Cotroceni partenerul celor menţionaţi. Cred că Mircea Geoană nu poate fi preşedintele României şi pentru că nu este un om sincer. Îşi afirmă principii dar le încalcă imediat ce are ocazia. A scris o carte în care, la pagina 68, face praf cota unică. Iar acum două zile a semnat un  acord cu domnul Antonescu, în care menţine cota unică.

Viziunea asupra proiectului de preşedinte al României pentru urmărorii cinci ani

M. Geoană: Mai sunt trei zile până când veţi alege preşedintele României. Sunt un om care a venit în faţa dvs. cu o viziune despre România, cu un proiect despre dezvoltarea ei. Am demonstrat că pot să-i unesc pe români. Vorbesc despre o singură Românie, nu despre un slogan electoral. Trebuie să redefinim modul în care funcţionează economia acestei ţări. Avem nevoie de un nou model social. După 20 de ani, prea multă lume se zbate în sărăcie.

Cu Crin Antonescu am stabilit o relaţie bazată pe dorinţa de a aduce ţării un nou mod de a face politică. Am demonstrat, împreună cu Crin Antonescu, că putem găsi principii de bună guvernare şi că pot aduce echipe în jurul meu.

Sper ca Traian Băsescu să nu apeleze la mijloace şi la atacuri personale şi la modul în care a conceput această campanie care s-a bazat pe minciună, atacuri personale, atacuri la familie.

Vreau să-l îndemn pe Traian Băsescu să demontrăm României că suntem oameni capabili să confruntăm două viziuni şi să nu apelăm la scuze, acuze şi pretexte în absenţa de politici publice autentice.

T. Băsescu: Sunt printre puţinii români care au avut privilegiul să fie aleşi în funcţia de preşedinte al României. Experienţa primului mandat cu bucuriile şi cu eşecurile lui, cu împlinirile lui, îmi arată că pe 6 decembrie România se va afla în faţa unei opţiuni. Una puternică, înspre o societate modernă, sau, poate fi opţiunea întoarcerii în timp prin revenirea la Palatul Cotrocen, a PSD-ului, a lui Ion Ileiscu sau a lui Mircea Geoană. Între momentul de faţă şi data de 6 decembrie românii trebuie să decidă dacă vor o Românie care să intre într-un proces de reformă accelerat, în care vocea românilor să fie auzită, o Românie în care rezultatul referendumului din 22 noiembrie să devină realitate sau vor o Românie a trecutului, în care politicienii să guverneze pentru ei şi pentru grupurile lor de interese.

6 decemnbrie este un punct de cotitură. Această majoritate pe care domnul Geoană a votat-o împotriva referendumului din 22 noiembrie. Alianţa pe care o prezintă domnul Geoană este o majoritate care  a arătat că nu priveşte interesele românilor. Obiectivul acestei alianţe poate fi păstrarea privilegiilor.

Eu propun o Românie în care să trecem imediat la reformarea sistemului politic, o Românie în care nimeni să nu mai beneficieze de imunitate, o Românie în care politicienii să-şi diminueze puterea discreţionară in ceea ce priveşte utilizarea banilor publici.

Dezbaterea a avut loc pe zece teme de interes naţional:

1. Politica externă (cu privire la Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii, Rusia şi Republica Moldova)
2. Securitate naţională
3. Economie, finanţe, criză economică
4. Mediul de afaceri
5. Justiţie
6. Reforma constituţională
7. Protecţia socială
8. Educaţie (tineri)
9. Sănătate
10.Dezvoltarea satului

S-a stabilit ca fiecare candidat să aibă dreptul la 40 de susţinători prezenţi în platou. Între susţinătorii lui Mircea Geoană s-au aflat preşedintele PNL, Crin Antonescu, primarul Sibiului, Klaus Johannis, Teodor Meleşcanu, Mircea Ionescu Quintus, Mircea Diaconu, Cristian Ţopescu, Mircea Dinescu, Victor Socaciu, primarul Constanţei, Radu Mazăre, Mihai Leu, Ilie Năstase, Nadia Comăneci şi  Dorel Vişan.

Între susţinătorii lui Traian Băsescu s-au numărat Emil Boc, Adriean Videanu, Liviu Negoiţă, Gheorghe Flutur, Anca Boagiu, Elena Udrea, Theodor Paleologu, Monica Macovei, Traian Ungureanu, Honoriu Prigoană, Anghel Iordănescu şi Necolai Olţanu.