Magistraţii din Constanţa, Alba, Timişoara, Suceava, Dolj, Braşov şi Olt vor continuarea protestelor
Judecătorii din Constanţa, Alba, Timişoara, Suceava, Dolj, Olt, Tulcea, Vâlcea şi Braşov vor continuarea protestelor, au declarat reprezentanţi ai asociaţiilor de magistraţi.
Adunarea Generală a Curţii de Apel Bucureşti a decis vineri să continue protestele şi să le suspende numai atunci când va fi semnat un pact pe Justiţie cu Guvernul, a declarat judecătorul Curţii de Apel, Viorica Constiniu. Aceasta a mai spus că reprezentanţi ai instanţelor, inclusiv ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ai CSM, asociaţiilor magistraţilor, vor cere, marţi, după adunarea generală a ÎCCJ, o întâlnire cu premierul şi cu preşedinţii celor două camere din Parlament. Costiniu a precizat că magistraţii vor face o scrisoare pentru opinia publică, pentru a explica motivele protestului.
Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au votat vineri pentru continuarea protestelor, Adunările Generale ale curţilor de apel din Târgu Mureş, Oradea, Piteşti şi Iaşi luând decizii similiare, au declarat reprezentanţi ai asociaţiilor de magistraţi. Potrivit acestora, Curtea de Apel Iaşi a mai decis judecarea cauzelor considerate de lege urgente.
Şi magistraţii Judecătoriilor Sectoarelor 5, 6 şi 2 au decis, tot în şedinţele de vineri, continuarea protestelor, în cadrul Adunărilor Generale, primii solicitând lui Emil Boc demiterea ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, pentru că nu le-au fost rezolvate problemele.
La reunirea a Adunării Generale al Tribunalului Bucureşti s-a decis continuarea protestelor. Astfel, toate instanţele bucureştene care au avut vineri Adunări Generale au decis continuarea protestelor.
Pe de altă parte, personalul auxiliar de la Tribunalul Bucureşti şi-a reluat de miercuri activitatea cu publicul timp de o oră şi jumătate pe zi, între orele 9.30 şi 11.00, potrivit unui anunţ postat pe site-ul instanţei.
Judecătorii sunt nemulţumiţi că guvernanţii nu au luat în calcul celelalte revendicări ale lor privind trecerea bugetului instanţelor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începând cu 1 ianuarie 2009, alocarea, pe viitor, a unui procent de cel puţin 1% din PIB şi trecerea de urgenţă a taxelor de timbru şi a veniturilor provenind din timbrul judiciar de la bugetele unităţilor administrativ teritoriale la bugetele instanţelor.